Pictura pe faţă sau culoarea zâmbetului din copilărie

Sunt ani buni de când mi-am dorit să mă supun unei şedinţe de pictură pe faţă, dar din raţiuni de seriozitate şi imagine am îndepărtat cât am putut acest vis lăsat în copilărie. Veţi spune, desigur, că este doar o minciună, întrucât pe vremea copilăriei mele, adică în epoca apusă o dată cu acel „decembrie roşu” din 1989, nu exista pictură pe faţă, iar eu am să vă răspund că nu gândiţi bine!... Şi am să vă explic şi de ce...

Pe atunci, singura distracţie a unui copil erau poveştile, fie ele desprinse din cărţi, fie încropite la iuţeală şi ad-hoc de proprii părinţi în nevoia de-a le destupa mintea. Ei bine, pe atunci – cum spuneam – mama nu putea pleca le serviciu fără să-mi ofere o mică şedinţă de „make-up” asociată bineînţeles cu fardatul său.

Cu două mustăţi de-o parte şi alte două de cealaltă parte schiţate cu dermatograful – se înţelege, negru, singurul existent pe atunci – mă făcea fericită! Eram o pisicuţă în toată regula cu o imaginaţie extrem de bogată şi unica fericită că sistemul nu oferea un program demn de respect de apă caldă, ca să mă pot spăla pe faţă!

Mai târziu, am trecut la picturi mai complexe. Am fost şi greier cu antenuţe, gene foarte, foarte mari, ochi migdalaţi, sclipici pe faţă cum se cuvine în cazul oricăruia care se respectă şi are ceva broboane de rouă la purtător. Mai trist a fost – să ştiţi – când m-a aranjat ca pe bătrânul Ion Luca Caragiale, pentru că din păcate mustăţile nu mai erau creionate, ci din păr natural lipite cu prenadez.. Depăşind chilomanul aferent la momentul extragerii însemnelor faciale ale masculinităţii, faţa mea era aidoma celei a unui om mai în vârstă din secolul trecut... adică, cosmetizată!...

La zeci de ani de atunci, anul acesta mi s-a permis o mică escapadă, în raiul copiilor pictaţi pe faţă. Am întâlnit-o, deci, pe Magda Viziteu, care şi-a dedicat întreaga experienţă, toate studiile şi marea-i dragoste de copii, picturii pe faţă.

Ca să şi continuăm şirul mărturisilor, trebuie să vă spun că mi-a propus să-mi picteze ce vreau eu pe faţă şi eram aproape de-a mă lăsa pradă acestei nebune tentaţii, când mi-am adus aminte că interviul cu ea era urmat de o şedinţă de sumar reală la radio şi nu ştiu câţi ar mai fi fost atenţi la discuţii, dacă eu aş fi apărut în chip de – atenţie!...

Mini, iubita lui Mickey Mouse. Am căzut, deci, la un consens cu Magda... Mi-a desenat-o pe Mini pe mână şi graţie epocii în care trăim am şi imortalizat-o într-o fotografie ca să vă aduc dumneavoastră dovada măestriei celei care a realizat-o.

Un portofoliu de picturi pe faţă infinit precum basmele perfecte

Magda Viziteu îmi povesteşte că are un portofoliu infinit de modele pentru picturile pe faţă, graţie talentului, plăcerii şi dedicării sale, dar şi a imaginaţiei fără margini a copiilor. Şedinţele de pictură pe faţă sunt organizate în zile însorite de vară, în parcuri, dar cea mai mare distracţie - spune foarte convinsă - este la petrecerile private sau de ziua Copilului de 1 iunie.

A „realizat” la cererea celor mici tot felul de personaje din desenele animate, care în mod normal nu se pot face, dar ca nici un copil să nu plece supărat a găsit de fiecare dată o soluţie. „Angry Birds sunt la modă – mă anunţă zâmbind – şi toate prinţesele. – Vreau să fiu Albă Ca Zăpada, îmi cer fetiţele! ...

Dar, Albă Ca Zăpada nu poate fi pictată în mod normal pe faţă, pentru că este de fapt o tânără machiată ... dar ca să respectăm povestea, o putem face toată, pe mână”, conchide pictoriţa.
Vopselele folosite în cazul picturilor pe faţă sunt cele mai bune, după cum ne-a asigurat Magda Viziteu, care a ţinut să ne explice şi că acestea sunt testate dermatologic special pentru uzul copiilor şi beneficiază de un certificat care să ateste acest lucru....

Şi ca o garanţie a celor spuse, ne povesteşte că a pictat odată pe faţă până şi un bebeluş de două luni, când dormea, bineînţeles la cererea părinţilor.

Pictura pe faţă o modalitate de a-şi hrăni pasiunea pentru forma clasică de pictură

Magda Viziteu pictează de când se ştie şi ca să-şi hrănească această pasiune, dar şi meserie pentru care s-a pregătit s-a apucat de pictat pe faţă copii... De altfel, ea şi recunoaşte că îi plac copii foarte mult şi-şi argumentează depoziţia ca în faţa unei instanţe de minori, foarte exigenţi şi sobri, în cazul sentimentelor care le sunt adresate şi care-i privesc – cu faptul că din acest motiv a și născut de tânără doi copii!...

Acum, ea este mama unei fetițe și a unui băiețel, pe care este mai mult decât clar că și-a făcut dovada inspiraţiei. „Acum - mărturiseşte Magda – mi-a rămas fetiţa să o mai pictez pe faţă, pentru că băieţelul s-a plictisit deja, dat fiind şi faptul că el mi-a fost de mult mai multe ori decât ea „material didactic”! A încercat până acum tot ce se putea şi nu-l mai pasionează chiar aşa ca la început! ”

Pictura pe faţă nu are vârstă!

Cei mai mulţi copii care vin la Magda Viziteu să-i picteze pe faţă au în jur de 9 ani, dar aceasta nu este o regulă. Aşa cum copilăria însăşi nu are vârstă, pentru că o poţi trăi oricând îţi aduci aminte de ea, îţi este dor şi îţi lipseşte sau când trebuie să creşti ca să ajungi la ea, ca părinte – nici una dintre plăcerile ei – în speţă, pictura pe faţă – nu presupune o limită de vârstă.

Sunt şi adolescenţi care îi cer Magdei să-i picteze, dar şi tineri, de ocazii speciale precum Halloween-ul... Şi nu numai ei...

Chiar şi protagonista interviului a plecat la cumpărături într-un supermarket după un eveniment la care a participat, pictată pe faţă.

Audio: Ascultaţi acest interviu şi aflaţi câteva dintre tainele unui om care-şi pictează viaţa în culorile copilăriei!