Garanţii şi măsurători ale succesului"

Membru al Academiei Române de 15 ani, acad. Nicolae Victor Zamfir a fost şeful Secţiei de ştiinţe fizice timp de 10 ani, în această calitate a fost membru al prezidiului Academiei un loc unde se discută toate problemele înaltului for de consacrare, atât cele de strategie, cât şi cele zilnice legate şi de aparatul propriu, legate de diferitele secţii de ştiinţe legate de manifestări, legate de toate problemele pe care le implică o instituţie complexă care este de peste 155 de ani Academia Română.

În noua calitate de vicepreşedinte lucrează cu cei din aparatul propriu al Academiei Române, alături de ceilalți 3 vicepreşedinţi şi un secretar general care împreună cu preşedintele, sunt aleși să conducă treburile instituţiei pe o perioadă de mandat care este de patru ani în cazul Academiei Române.

Doi dintre vicepreşedinţi, academicienii Nicolae Zamfir și Marius Andruh se ocupă de domeniul ştiinţelor naturii , de ştiinţe exacte, şi doi vicepreşedinţi au in grijă ştiinţele umaniste.

Mai concret, acad. Nicolae Zamfir răspunde de secţia de ştiinţe chimice, de secţia de ştiinţe geonomice, de secţia de ştiinţe agricole şi silvice , de secţia de ştiinţe ale informaţiei şi implicit de institutele care aparţin acestor secţii.

Pe lângă asta mai sunt problematici „umbrelă” care acoperă toate secţiile ştiinţifice. Acad. M. Andruh răspunde de Şcoala doctorală, iar cercetarea ştiinţifică îi revine acad. N. Zamfir.

Desigur , cele două se îmbină și nu pot fi una fără cealaltă. ”Ceea ce am reuşit să facem încă de la început, spune marele fizician, este un proiect de Regulament detaliat pentru Consiliul cercetării din Academia Română.

Acest concept există, nu e invenţie nouă, a funcţionat în decursul anilor, cu suişuri şi coborâşuri, depinzând de perioadă, dar totuşi a fost un organ în care membrii Academiei Române şi cercetătorii din institute îşi „stabileau soarta”, făceau regulile după care se acordă granturile Academiei Române ca și evaluarea institutelor.

Am detaliat așadar acel Regulament, a fost aprobat de prezidiu şi va intra în funcţiune în full-steam, ca să folosesc un termen tehnic !– cu întreaga putere după ce va fi aprobat de către adunarea generală.

Din acest Consiliu vor face parte reprezentanţii tuturor secţiilor, reprezentanţi ai institutelor, cărora li se adaugă grupuri de lucru pentru evaluarea cercetătorilor, pentru evaluarea proiectelor. Şi e important că în societatea românească, academică, s-a instituit necesara procedură de evaluare.

Și sunt evaluatori români,dar și evaluatori străini, Academia Română nu duce lipsă de experţi, însă e bine să avem experţi din exterior când ne auto-evaluăm.

Academia Română este un for de cercetare , cel mai important for de cercetare fundamentală. Cercetarea în România se face pe linia institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare care sunt mai mult pe partea aplicativă, multe provin din fostele institute departamentale de la ministerele economice, apoi sunt universităţile care, dacă au programe de doctorate şi de masterate au şi partea de cercetare din ce în ce mai puternică, Academia Română este , cum spuneam, şcoală doctorală, alături de celelalte universităţi. Avem aproape 40 de şcoli doctorale în România, iar cercetarea şi educaţia nu se pot separa...”

AUDIO: emisiunea „Academica”, ediţia din 14 septembrie 2022

Emisiunea „Academica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, joi dimineaţa, între orele 02.35 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, de la: https://podcast.srr.ro/RRA/academica/-s_1-sh_6431