UE - Marea Britanie: a fi, dar, mai ales, a nu fi !

NEGOCIATORII
Negocierile între UE și Marea Britanie au ajuns la un acord privind faza finală a brexit-ului – așa au stabilit să anunțe cei doi negociatori-șefi, Michel Barnier, și respectiv, David Davis, înțelegerea de principiu la care au ajuns în discuțiile lor.

Dacă negocierile nu ar fi produs niciun rezultat, poziția primului ministru, Theresa May, ar fi fost slăbită și mai mult în fața brexiter-ilor.

Ori, Bruxelles preferă să negocieze cu actualul guvern britanic. Intransingența comunitară se manifestă ferm, menajând, totuși, discret și eficient, stabilitatea politică londoneză.

Michel Barnier și David Davis

Negocieri UE - Marea Britanie

CONCRET, CE AU OBȚINUT?
Iată câteva puncte rezolvate de negociatori:

- contribuțiile viitoare ale Londrei la bugetul UE
- data la care Marea Britanie își va fi încheiat procesul de ieșire din UE – decembrie 2020
- garantarea drepturilor cetățenilor din țări ale UE stabiliți în Regatul Unit și a drepturilor cetățenilor britanici stabiliți în țările UE, după brexit
- Marea Britanie va putea încheia acorduri comerciale cu orice țară necomunitară, chiar și înainte de a părăsi UE.

CARE SUNT PROBLEMELE CELE MARI CARE RĂMÂN PE TAPET ?

Frontierele terestre ale Marii Britanii sunt cele care dau mari bătăi de cap !

Cu toate că Anglia este formată din insule – Canalul Mânecii este o frontieră naturală – reapar problematic două frontiere terestre pe harta Europei: una, cu Republica Irlanda, și, o alta, cu Regatul Spaniei.

Adică, Irlanda de Nord și Gibraltarul „vor brexita” doar în cuvinte, nu și în fapte.

Până acum, aceste frontiere au existat doar teoretic, deoarece, în spațiul comunitar, granițele dintre state au devenit permeabile până aproape de desființare.

O frontieră desființată, cu greu va mai fi restabilită vreodată. Mai ales dacă aceste frontiere au despărțit teritorii percepute de locuitorii lor ca unitare, ca un întreg normal și natural.

Nici irlandezii și nici spaniolii nu vor să mai audă de granițe !

Și nici britanicii ! Dar, guvernul de la Londra nu poate să recunoască în public acest lucru.

CUM SĂ NUMIM CEVA CARE ESTE ȘI, TOTUȘI, NU ESTE ?

Cea mai bună denumire este SOLUȚIA BACKSTOP ! Simplu, în loc de frontieră, spunem Backstop !

În felul acesta, nici Irlanda de Nord nu va mai fi despărțită printr-o frontieră dură (fizică) de Republica Irlanda și nici între Gibraltar și Regatul Spaniei nu ma mai funcționa „la reja”, adică grilajul.

Backstop este un termen preluat din baseball: este jucătorul din echipa adversă care prinde mingea, în cazul în care aceasta nu este lovită de jucătorul cu bâta, care se află în fața sa. Tot backstop se numește și gardul care protejează spectatorii de posible mingi scăpate și care ar ajunge până la ei.

Backstop va putea însemna o graniță liberă, poate chiar invizibilă, și totuși, protejată de unele „mingi scăpate”. Va introduce și în limbajul politico-diplomatic nuanțele de: protecție și ultim recurs de siguranță. Este propunerea făcută Londrei de Bruxelles !

DECIZIILE LE VOR LUA POLITICIENII

Negociatorii propun, dar, hotărârile le vor lua structurile comunitare centrale și parlamentele țărilor membre ale UE.

Din punctul acesta de vedere, Spania va avea un statut privilegiat: niciun acord nu va fi semnat cu Londra, în privința Gibraltarului, fără acceptul Madridului. Spania va avea drept de veto.

Brexiter-ii vor fi nevoiți să respecte această poziție avantajată a spaniolilor, deoarece Gibraltarul se poate menține datorită zecilor de mii de spanioli din localitățile învecinate Stâncii (El Peñón), care lucrează în întreprinderile gibraltarene.

Fără munca lor, Gibraltarul s-ar nărui economic. A reinstitui o frontieră între Gibraltar și Spania este imposibil. Nu vor gibraltarenii, nu vor spaniolii, nu vor nici englezii !

O astfel de situație întărește, ca precedent, și poziția irlandezilor. Nu va exista niciun motiv ca între Irlanda de Nord și Republica Irlanda să nu existe o puternică legătură de tip Gibraltar.

ATUNCI, CÂT DE BREXIT VA FI BREXIT-UL?

Dacă într-adevăr se va produce brexit-ul (până în ultimul moment procesul poate fi reversibil !) granița dintre UE și Regatul Unit al Marii Britanii se va muta în apă: în Marea Irlandei, cea care separă Insula Irlandei de cea a Angliei.

Granițele terestre nu vor mai fi granițe adevărate. Vor fi, dar, mai ales, nu vor fi !

Cât despre Canalul Mânecii ca graniță naturală, acesta este „subminat“ de tunelul care leagă continentul european de Regatul Unit.

Se va trage o linie de demarcație pe la mijlocul distanței dintre ieșirile din tunel ?
Greu de crezut !

Gibraltar