Tabăra Lacului, o nouă pagină în istoria cioplitului
Începând din acest an, pe una dintre colinele care mărginesc Lacul Iştantău sau Lacul lui Dumnezeu de pe raza comunei mureşene Band, vor fi amplasate zeci de sculpturi în stejari seculari.
Articol de Raul Matiş, Târgu Mureş, 10 August 2010, 16:40
Începând din acest an, pe una dintre colinele care mărginesc Lacul Iştantău sau Lacul lui Dumnezeu de pe raza comunei mureşene Band, vor fi amplasate zeci de sculpturi în stejari seculari.
Prin sculpturile realizate, prima ediţie a Taberei Lacului va marca, practic, o pagină de mii de ani în istoria cioplitului în lemn. Motivul este cât se poate de simplu: pe lângă faptul că au sute de ani, trunchiurile de stejar vor dăinui peste veacuri datorită calităţii acestui lemn.
Constantin Husar a adunat stejarii din pădurile ţării şi i-a dus pe malul Lacului Iştantău. El susţine că a adus trunchiurile de stejar din pădurea Mociarului, din pădurea de pe Platou de lângă Târgu Mureş, dar şi din pădurile din Argeş, acolo unde a găsit stejari cu diametru de peste un metru jumate, ajungând chiar până la doi metri şi jumate.
Izvorul lui Zalmoxe. Foto: Raul Matis. |
Husar a spus că oraşul Veneţia, Amsterdamul, Primăria Capitalei Bucureşti şi Tribunalul sunt construite pe grinzi de stejar, pentru că în contact cu umezeala lemnul acesta se pietrifică şi rezistă până la 10.000 de ani.
Cel mai mare stejar de la Iştantău este un trunchi cu
diametrul de 2,35 metri şi are o vârstă de aproximativ 600-650 de ani.
Iniţiativa organizării Taberei Lacului a pornit de la ideea integrării sculpturii cu natura, iar prima lucrare a ediţiei din acest va fi Izvorul lui Zamolxe.
Ioan Astăluş, sculptor şi organizator, a declarat că Izvorul lui Zamolxe nu este altceva decât începutul începuturilor, izvorul vieţii, izvorul numerelor, izvorul a tot ceea ce înseamnă existenţă. „Întreaga esplanadă se va sfârşi cu Muntele pe roţi, acolo unde tindem fiecare, spre un pisc, spre o culme”, a spus Astăluş.
Esplanada şi Ioan Astalus. Foto: Raul Matis. |
Pentru reliefarea titlului lucrării, sculptura va avea un cadran solar, care nu doar că va arăta ora, ci va arăta şi începutul acestei tabere.
Valentin Duicu este din Bucureşti iar opera sa se va îndrepta în zona spiritualului. „Opera o să reprezinte un preot, cu dimensiunea de doi metri şi ceva. O să caut să subţiez foarte forma ca să mă duc în zona asta de spiritual, spre zona sacrului, încerc să mă apropii de bizantin, de icoanele bizantine... Vreau să fie mai mult un sfânt”.
Ştefan Radu Creţu este din Sibiu şi s-a gândit să facă o căpuşă mare, care probabil va fi asamblată în vârful colinei şi va avea un aspect de parazit, care duce mai departe de parazit al pământului, care duce mai degrabă la om decât la insecta în sine.
Istantau sau Lacul lui Dumnezeu. Foto: Raul Matis. |
Sculptorul susţine că a mai lucrat în stejar, dar nu de asemenea dimensiuni. „Cel mai mare lemn în care am lucrat a fost fagul. Ăsta este cel mai mare stejar în care am lucrat. E un material foarte bun, nobil, îl tratezi cu respect”, a apreciat Creţu.
Tabăra Lacului va fi organizată timp de 11 ediţii, între cele două sărbători creştine, Schimbarea la Faţă şi Sfânta Maria.
Audio: ascultaţi aici documentarul Tabăra Lacului Istantau.