Spitale multe, paturi puţine

Propunerille prefecturilor privind comasarea unităţilor spitaliceşti aflate în subordine au fost trimise ministerului sănătăţii.

În mare măsură comasarea spitalelor nu are ca efect reducerea numărului de paturi, majoritatea prefecturilor argumentând că media paturilor la mia de locuitori nu depăşete media impusă de ministerul sănătăţii, cifră ce se află în jurul valorii de 6 paturi la mia de locuitori.

Prefecturile nu s-au înghesuit nici să propună desfiinţarea vreunui spital aflat în subordine.

Soluţia pe care aceştia au propus-o în general se referă la trecerea acestora în subordinea altor unităţi spitaliceşti, astfel încât noile entitati se obţină un grad de clasificare mai mare.

Bacău

Sistemul sanitar bacăuan va trece prin schimbări ce înseamnă restructurarea celor şapte spitale publice, fiind propuse comasări sau chiar desfiinţări.

O schimbare importantă se pregăteşte la Comăneşti, unde spitalul orăşenesc urmează să devină azil.

Factorii decizionali, prefectul judeţului, Constantin Scripăţ, preşedintele Consiliului Judeţean, Dragoş Benea, şi directorul Direcţiei de Sănătate Publică, Mihaela Popescu, au cerut un răgaz pentru a-şi prezenta punctul de vedere cu privire la reformă.

Spitalul de pediatrie deserveşte 80.000 de locuitori de pe Valea Trotuşului, a spus primarul oraşului Comăneşti, Viorel Miron. (Florin Filioreanu)

Bistriţa-Năsăud

Centrul de sănătate Teaca, construit cu banii Crucii Roşii din Austria, ar putea deveni unitate de boli cronice, propunerea fiind a Direcţiei de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud, transmisă ministerului sănătăţii.

În ce priveşte celelalte spitale din judeţ, acestea nu vor fi afectate de restructurări, judeţul Bistriţa-Năsăud având 4,72 de paturi la mia de locuitori, aşa cum prevede norma europeană. (Cristina Sabău)

Botoşani

Şefii Consiliului Judeţean Botoşani sunt hotărâţi să închidă definitiv Sanatoriul de la Guranda.

Propunerea a fost deja trimisă şi oficialilor ministerului sănătăţii. Cheltuielile mari pe care le înregistrează Sanatoriul de la Guranda, lună de lună, sunt principalul motiv pentru care cei de la Consiliul Judeţean vor să pună lacătul pe unitate.

Sanatoriul funcţionează într-o clădire care a fost retrocedată şi pentru care se plăteşte o chirie considerabilă.

În prezent, la Sanatoriul de la Guranda sunt internaţi 18 bolnavi care ar putea fi transferaţi la Spitalul de Pneumoftiziologie din Botoşani.

Cât priveşte soarta angajaţilor, managerii vor încerca reintegrarea lor în cadrul altor unităţi spitaliceşti din judeţ. (Gina Poenaru)

Braşov

Potrivit autoritatilor, Spitalul Judeţean va renunţa la 300 de paturi, iar în alte spitale din judeţ ar putea dispărea secţii întregi.

Secţia chirurgie a spitalului din Codlea este una dintre ele.

Mai mult, spitalele din Zărneşti, Raşnov ori Săcele vor prelua multe dintre cazurile sociale din judeţ.

Spitalul din Victoria va interna toate cazurile cronice, iar medicii de familie vor prelua cazurile care pot fi rezolvate în ambulatoriu.

Intenţia este aceea de a transforma fiecare spital din judeţ într-un spital specializat.

Directorii tuturor spitalelor din Braşov şi din judeţ s-au întâlnit pentru a căuta cele mai bune soluţii de reducere a cheltuielilor prin renunţarea la secţiile "care nu au încărcare".

Astfel, din cele 900 de paturi din spitalul judeţean vor rămâne 600.

Secţia pediatrie a spitalului din Săcele, sau cea de Chirurgie ortopedica a spitalului din Codlea vor dispărea, iar cazurile vor fi preluate de spitalele din Braşov.

Pentru cazurile sociale vor fi create secţii speciale în cel puţin trei dintre spitalele din judeţ, respectiv în Săcele, Zărneşti şi Codlea, unităţi din care vor dispărea unele secţii nerentabile pentru a se face loc altora care lipsesc în acest moment. (Mariana Sebeni)

Brăila

Prefectul judeţului Brăila a declarat că deşi încă nu s-a facut o analiză amănunţită în ceea ce priveşte închiderea unui spital din judeţul Brăila, există posibilitatea ca instituţia sanitară din oraşul Făurei să fie trecuta pe o astfel de listă.

Prefectul a spus că dacă există şansa ca acest spital să încheie contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, s-ar putea renunţa la această soluţie extremă.

În adminstrarea Consiliului Judeţean sunt Spitalul Judetean de Urgenţă, Maternitatea şi TBC, iar la primărie spitalul de Psihiatrie.

Separat de această problemă, la Spitalul Judeţean de Urgenţă se va face şi o simulare de reducere de paturi de la 1047 în prezent, la 866.

În prezent, Direcţia de Sănătate Publică Brăila nu are încă în funcţie un director. (Gina Bahor)

Buzău

În judeţul Buzău sunt vizate de restructurarea ministerului sănătăţii patru dintre cele şase spitale.

În cazul spitalului comunal de boli cronice Smeeni se va menţine actuala structură, iar spitalele Parşcov şi Vintilă Vodă ar urma să devina secţii exterioare ale Spitalului de Maximă Siguranţă Sapoca.

De asemenea, specialiştii Consiliului Judeţean Buzău au trimis ministerului sănătăţii propunerea ca Spitalul de Boli Cronice din oraşul Pătârlagele să devină unitate medico-socială deoarece "adresabilitatea este extrem de mare", de peste 30.000 de locuitori din Valea Buzăului.

Spitalul amintit este deservit de doi medici, dintre care unul pensionar şi celălalt pensionabil, iar populaţia în continuă îmbătrânire. (Cristina Moise)

Caraş Severin

Dispunerea geografică a spitalelor din Caraş-Severin, precum şi drumurile de acces către acestea, relieful şi specificul judeţului nu favorizează restructurarea vreuneia dintre unităţile spitaliceşti, a declarat prefectul Octavian Tunea.

"Mai exact, nu este oportuna desfiinţarea nici unui spital.

"Printre motivele care au dus la o asemenea concluzie este şi faptul că toate unităţile spitaliceşti din judeţ funcţionează cu cel puţin o linie de gardă şi cu structuri de primire a urgenţelor.

"În plus, aceste spitale nici nu au datorii prea mari", a afirmat prefectul de Caraş-Severin.

În mai multe localităţi - Bocşa, Reşiţa, Caransebeş şi Moldova Nouă - se află în diferite stadii de derulare proiecte de dezvoltare concepute de către conducerile spitalelor şi autorităţile locale, a caror finanţare şi finalitate s-ar pierde, dacă aceste structuri ar suferi în prezent reorganizări radicale. (Mario Balint)

Călăraşi

Consilierii judeţeni au decis, prin vot, că nu sunt de acord cu comasarea celor trei spitale aflate în administrarea Consiliului Judetean Călăraşi.

În decizia pe care au luat-o aceştia au tinut cont de opinia directorilor celor trei spitale.

Managerul Spitalului Judeţean de Pneumoftiziologie, dr. Spiridon Dumitrescu, a precizat că măsura de comasare ar împiedica diagnosticarea, monitorizarea şi tratarea pacienţilor, dar şi ca Spitalul Judeţean de urgenţă nu ar mai putea plăti sporurile angajaţilor de la TBC.

Aceeaşi părere o are şi managerul Spitalului de Psihiatrie de la Săpunări, Daniela Iacomi, care consideră că activitatea instituţiei ar putea fi afectată.

De asemenea, nici managerul Spitalului Judeţean de Urgenţe Călăraşi, Victor Verinceanu, nu este de acord cu comasarea celor trei spitale.

Propunerea ministerului Sănătăţii este că Spitalul de Pneumoftiziologie şi cel de Psihiatrie să se comaseze şi să devină secţii în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţe Călăraşi. (Dana Mihalache)

Cluj

Procesul reorganizare al spitalelor nu va duce la reducerea numărului de paturi, afirmă reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică.

Dr. Dorina Duma, directorul DSP Cluj, a afirmat că nu a fost încă definitivat planul de reorganizare, dar nu va fi luată măsura reducerii numărului de paturi întrucât numărul acestora a fost adaptat anul trecut.

Şeful DSP a precizat că nu vor fi cazuri de reducere completă a unor secţii din cadrul unităţilor spitaliceşti. (Ciprian Iancu)

Constanţa

Aproximativ 100 de persoane, angajaţi în sistemul administrativ al unor unităţi spitaliceşti din judeţul Constanta îşi vor pierde locurile de muncă.

Prefectul judeţului, Claudiu Iorga Palazu, şi directorul Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică, Constantin Dina, au explicat luni modul în care se va face reorganizarea sistemului sanitar constănţean, aşa cum s-a discutat într-o videoconferinţă cu ministrul sănătăţii, Cseke Attila.

Pe lista propunerilor de desfiinţare se află Spitalul de Ftiziologie Agigea.

Acesta va fi reorganizat prin comasare, ca secţie externă a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă cu posibilitatea înfiinţării unui centru MDR cu 25 paturi.

Propunerea a fost făcută deoarece unitatea sanitară este un spital tip pavilionar şi îşi desfăşoara activitatea în cinci clădiri, trei cu obiect de activitate medical şi două clădiri cu caracter administrativ.

Prin comasare se urmareste reducerea cheltuielilor administrative si eficientizarea deciziei manageriale.

Pe lista de desfiinţări se află şi Spitalul Orăşenesc Cernavodă, care va deveni o secţie exterioară a Spitalului Municipal Medgidia.

Dr. Constantin Dina a precizat ca Spitalul Orăşenesc Cernavodă este la o distanţă de 22 km de Spitalul Municipal Medgidia şi este mai slab dotat din punct de vedere tehnic şi al resurselor umane, ceea ce nu oferă o siguranţă actului medical, pacienţii fiind oricum redirijaţi către Spitalul Municipal Medgidia sau SCJU.

Şi Spitalul de Ortopedie, Traumatologie şi Recuperare Medicală Eforie Sud se află pe această listă, el fiind propus ca secţie externă a SCJU, cu păstrarea numărului de paturi.

S-a luat în calcul distanţa mică, de 18 km, faţă de Constanţa, dar şi faptul că unitatea îşi desfăşoară activitatea în două pavilioane care necesită reparaţii capitale.

Totodată a fost propusă menţinerea Spitalului Orăşenesc Hârşova, a Centrului de Sănătate Băneasa, a Spitalului Clinic de Boli Infecţioase, a Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie, a Spitalului Municipal Mangalia şi a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă care ar putea, în timp, să devină unitate medicala de grad I. (Mona Constantinescu)

Covasna

Spitalul orăşenesc din staţiunea Covasna ar putea trece în administrarea Spitalului de Cardiologie din aceeaşi localitate, finanţat de ministerul sănătăţii.

Primarul staţiunii, Lorincz Zsigmond, a declarat că propunerea, agreată de Sindicatul Sanitas şi transmisă ministerului sănătăţii, ar conduce la eficientizarea activităţii spitalului şi cheltuirii banilor publici.

Spitalul orăsenesc, construit în urma cu mai mulţi ani cu sprijinul unei fundaţii olandeze, are 76 de paturi şi 85 de angajaţi, a precizat Lorincz Zsigmond.

Potrivit primarului, comasarea celor două institutţi sanitare nu va atrage după sine reorganizarea secţiilor şi nici disponibilizări de personal.

Spitalul de cardiologie din staţiunea Covasna a rămas în subordinea ministerului sănătăţii, fiind "o unitate de interes naţional care deserveşte pacienţi din întreaga ţară". (Oana Negrea)

Dolj

Managerii spitalelor doljene, altele decât cele din Craiova, au fost reticenţi în privinţa oferirii de variante privind reorganizarea unităţilor medicale.

Potrivit prefectului judeţului Dolj, Eugen Georgescu, aceştia s-au arătat îngrijoraţi de eventualele desfiinţări de secţii sau chiar spitale pe fondul comasării şi reorganizării acestora.

Una dintre variantele aduse în discuţie i-a aparţinut managerului spitalului municipal Calafat, dr. Stelian Voinea.

Acesta a precizat că la ora actuală resursele materiale şi umane sunt dispersate, propunând în acest sens înfiinţarea unor "centre regionale de excelenţă".

Mai deschişi în privinţa reorganizării spitalelor în scopul eficientizării actului medical s-au arătat managerii unităţilor sanitare din municipiul reşedinţă de judeţ.

În centrul atenţiei medicilor a fost Spitalul Judeţean de Urgenţă din Craiova, care mai are nevoie de secţii de cardiologie şi pneumologie pentru o încadrare superioară.

Comasarea Clinicii de Cardologie din Craiova cu Spitalul Judeţean de Urgenţă este atribuţia ministerului sanătăţii.

Astfel că, pe plan local, s-au adus în atenţie câteva variante.

Una dintre ele a fost transferarea secţiei de pneumologie de la Spitalul de Boli Infecţioase “Victor Babeş” la Spitalul Spitalul Judeţean de Urgenţă din Craiova.

O altă idee a managerilor a fost preluarea de către Spitalul Judeţean de Urgenţă din Craiova a spitalului de Boli Infecţioase “Victor Babeş" astfel încât, acesta din urmă, să treacă din subordinea primăriei în cea a ministerului sănătăţii.

O altă variantă ar fi ca Spitalul de Pneumofiziologie Leamna să fie preluat de către Spitalul de Boli Infecţioase “Victor Babeş” din Craiova şi să rămână cu secţia TBC. (Florin Firu)

Galaţi

Nici unul din cele nouă unităţi spitaliceşti, aflate în subordinea ministerului sănătăţii, din judeţul Galaţi, nu a trimis, către minister, până la 5 ianuarie 2011, o propunere privind eventualitatea reducerii numărului de paturi.

Singura propunere – însă de reorganizare şi nu de desfiinţare sau reducere – vine din partea Spitalului din comuna Iveşti (aflat în administrarea CJ Galaţi) şi se referă la dezvoltarea unui compartiment medico-social, în cadrul instituţiei, propunere neadoptată însă de CJ Galaţi.

Datele au fost prezentate de şeful delegat al Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică (DJSP) Galaţi, dr. Liliana Moise, care a precizat că Galaţiul se află pe locul 30 într-un top naţional al spitalelor, în funcţie de numărul de paturi.

Totodată, Galaţiul este şi centrul universitar medical cu cel mai mic număr de paturi din ţară, a mai precizat şeful DSP Galaţi, dr. Liliana Moise.

Aceeaşi sursă a precizat că spitalele gălăţene se confruntă cu un deficit de paturi, norma din Galaţi fiind de 4,38 paturi de spital la mia de locuitori, în situaţia în care, la nivel naţional, norma este de 6 paturi la mia de locuitori.

Din 2009 şi până anul trecut, la nivelul judeţului Galaţi s-au operat mai multe reduceri ale numărului de paturi din spitale, ajungându-se, de la 3.450 paturi (2004), la 3.007 (2010).

Din cele 3.007 paturi, câte erau anul trecut, 2.672 paturi (cu 318 paturi mai puţine decât în 2009) se află în cele nouă spitale administrate de ministerul sănătăţii, restul de 335 de paturi fiind în spitalele Militar şi CFR, a mai declarat dr. Liliana Moise. (Maria Mandiţă)

Hunedoara

După cum declară directorul Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara, dr. Dumitra Ştefan, deocamdată nu se pune problema desfinţării de spitale sau reducerii numărului de paturi.

La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ, a precizat că primarii care au spitale pe raza unităţilor administrative-teritoriale doresc menţinerea lor şi chiar a numărului de paturi.

"În cazul în care situaţia o impune", Spitalul din oraşul Călan ar putea deveni o secţie a Spitalului judeţean de Urgenţă Deva, iar Spitalul orăşenesc Haţeg să fie preluat de spitalele din Deva şi Hunedoara. (Dorin Corpade)

Iaşi

Soarta Spitalului de Urgenţe din Iaşi este sub semnul întrebării.

Nu se ştie încă dacă acesta va fi comasat cu Spitalul Sf. Spiridon.

Prima dintre aceste unităţi medicale deţine clinici care nu există la cealaltă, ceea ce înseamnă că zeci de cadre medicale pot rămâne fără un loc de muncă.

Luni, şeful Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi, dr. Vasile Cepoi, a plecat la Bucureşti să prezinte variantele finale la ministerul sănătăţii.

Dacă este acceptată varianta cu mutarea tuturor specialităţilor medicale la Spitalul "Sf. Spiridon" şi un singur UPU, timpul estimat pentru pregătiri este de şapte-opt luni.

În acelaşi timp, va fi dat în folosinţă şi Institutul de Oncologie, a cărui clădire este terminată dar care nu are încă aparatură, unde se vor muta mai multe secţii de la Spitalul Sf. Spiridon, respectiv hematologia oncologică, chirurgia oncologică şi oncologia medicală.

Varianta agreată de DSP pare a fi cea a comasării sub umbrela Spitalului "Sf. Spiridon".

Astfel, conform directorului Direcţiei de Sănătate Publică, de la Spitalul "Sf. Spiridon" lipsesc neurochirurgia, cardiologia intervenţională şi ortopedia, dintre specialităţile cu adresabilitate mare.

De la Spitalul de Urgenţe "Sf. Ioan" lipsesc chirurgia maxilo-facială, oftalmologia, ORL, cardiologia, diabetul, neurochirurgia, chirurgia toracica.

Se aşteptă acum decizia luată de ministerul sănătăţii. (Raluca Daria Diaconiuc)

Olt

Directorul adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică Olt, dr. Talia Cincă, a spus că, în judeţul Olt nu se pune problema defiinţării sau reorganizării niciunei unităţi medicale cu paturi.

Talia Cincă a precizat că, în ceea ce priveşte cele şapte spitale din judeţul Olt (Slatina, Caracal, Corabia, Balş, Scorniceşti, Drăgăneşti şi Schitu Greci) nu se pune problema desfiinţării sau reorganizării vreunuia dintre ele.

Singura unitate medicală care ar fi putut fi cuprinsă în planul de desfiinţare ar fi fost Centrul de Sănătate de la Drăgăneşti Olt, dar factorii de decizie au decis că nu va fi închis, păstrându-şi în continuare destinaţia de centru de sănătate. (Laura Stoican)

Prahova

În judeţul Prahova nu se impune măsura închiderii niciunui spital.

Conform declaraţiei prefectului, Adrian Dobre, în acest moment, în judeţul Prahova, în cele 20 de unităţi spitaliceşti sunt 3.900 de paturi reprezentând o pondere de 5,5 la mia de locuitori (mai puţin decât media indicată de calculele ministerului sănătăţii care solicită o recalibrare a sistemului sanitar de 6 paturi la mia de locuitori).

Cea mai solicitată secţie este cea de cardiologie din cadrul Spitalului Judeţean Prahova, care datorită faptului că este singura din întreg judeţul cu acest profil are un grad de ocupre a paturilor de 180 la sută. (Simona Uţă)

Satu Mare

În judeţul Satu Mare, este in discuţie comasarea Spitalulului Orăşenesc Tâşnad cu Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare, însă la nivelul municipiului nu este luată nicio decizie.

Pentru început, este nevoie de hotărârea Consiliului local Tâşnad şi ulterior de votul membrilor Consiliului Judeţean Satu Mare, care au spus ca se vor întâlni la sfârşitul acestei luni, când se va clarifica sub ce formă va funcţiona instituţia de sănătate din Tâşnad.

Ulterior, ministerul sănătăţii a decis comasarea Spitalului de Pneumoftiziologie Satu Mare şi a Spitalului Orăşenesc Taşnad cu Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare. (Roxana Marchiş)

Sibiu

Autorităţile sibiene au decis ca niciun spital din judeţ să nu fie desfiinţat.

Hotărârea a fost luată după mai multe runde de discuţii între reprezentanţii conducerii Prefecturii, Direcţiei de Sănătate Publică, ai spitalelor şi ai autorităţilor locale care le-au preluat.

Decizia, luată la nivelul judeţului Sibiu, a fost transmisă ministerului sănătăţii de la care se aşteaptă avizul.

Ministerul Sănătăţii a decis comasarea Spitalului de Psihiatrie "Dr.Gheorghe Preda" şi a Spitalului de Pneumoftiziologie cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu.

Discuţiile au vizat mai ales soarta Spitalului de Pneumoftizilogie din Sibiu şi a Spitalelor orăşeneşti din Agnita şi Cisnădie, care riscau să se fie desfiinţate şi transformate în azile de bătrâni.

Potrivit purtătorului de cuvânt al DSP Sibiu, Simona Berariu, propunerea plecată de la Direcţia de Sănătate Publică, cu avizul prefecturii, este aceea ca toate spitalele să rămână în forma în care sunt, pentru că se respectă cele două condiţii, şi anume distanţa dintre ele este mai mare 7 – 8 kilometri, respectiv există linie de gardă permanentă. (Carmen Vulcan)

Suceava

Pornind de la ideea că primăria nu poate susţine financiar două spitale în acelaşi oraş sau municipiu, la nivelul judeţului Suceava au fost propuse pentru comasare mai multe unităţi spitaliceşti.

Conform şefului DSP Suceava, dr. Ludovic Abitei, la Câmpulung Moldovenesc Spitalul de Psihiatrie devine secţie a Spitalului Municipal Câmpulung Moldovenesc, la Siret Spitalul de Psihiatrie devine secţie a Spitalului Orăşenesc Siret, iar la Solca spitalul din localitate se transformă în cămin de bătrâni. (Mihaela Buculei)