Sfânta Cuvioasă Parascheva, prăznuită pe 14 octombrie

Sfânta Parascheva este cea mai cunoscută dintre toţi sfinţii ale căror moaşte se află în ţara noastră.

Generalizarea cultului Cuvioasei Parascheva a fost hotărâtă de către membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în 1955, an în care s-a hotărât şi data de prăznuire a Sfintei Parascheva, pe 14 octombrie.

Cuvioasa Parascheva s-a născut în localitatea Epivat, Tracia, în prima jumătate a secolului al XI-lea. A părăsit de tânără casa părintească, intrând în monahism la o mânăstire din apropierea Constantinopolului.

De aici a ajuns la Ierusalim, apoi în pustiul Iordanului, într-o mânăstire de maici. Aici a rămas până la vârsta de 25 de ani. Revine în satul său natal, Epivat, unde va mai trăi încă doi ani.

Adormită întru Domnul la numai 27 de ani, Cuvioasa Parascheva a fost înmormântată în părţile ei natale. După o vreme, în urma unei minunate vedenii, moaştele i-au fost aduse în Biserica Sfinţii Apostoli din Kallicrateia. În anul 1238, la cererea lui Ioan Asan II, moaştele au fost aduse la Tîrnovo, unde Imperiul româno-bulgar al Asaneştilor îşi avea capitala şi reşedinţa patriarhală.

Când sultanul Baiazid a cucerit cetatea Tîrnovei, în anul 1393, moaştele au fost duse la Vidin, unde au stat 5 ani. Se spune că moaştele au fost mutate după cucerirea Tîrnovei în Moldovlahia (Ţara Românească). Strămutarea moaştelor de la Tîrnovo în Ţara Românească la anul 1393 este ipotetică.

Moaştele au fost mutate de la Belgrad la Constantinopol în 1521

Belgradul este cucerit de către sultanul Suleiman Magnificul, în anul 1521, iar moaştele Cuvioasei Parascheva ajung la Constantinopol. Se spune că sultanul a cerut patriarhului să le cumpere, spunându-i că dacă nu le va cumpăra le va arunca în mare. Astfel, moaştele vor fi vândute pe 12000 de ducaţi. Patriarhul le-a aşezat în biserica "Sfânta Maria Panmacaristos", atunci catedrala patriarhală.

Aici au stat până în anul 1586, când această biserică a fost transformată în geamie. Cinstitele moaşte ajung în biserica "Vlah Sera", la 1588, apoi în biserica "Sfântul Dumitru" de la Kiliportu, la 1597, şi de acolo la biserica "Sfântul Gheorghe" din Fanar, la 1601. La Constantinopol, moaştele au stat 120 ani.

Pe pământ românesc, moaştele Cuvioasei Parascheva au ajuns în Moldova în data de 13 iunie1641, datorită domnitorului Vasile Lupu. Ele au fost aşezate cu mare fast în Biserica Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi.

Aici cinstitele moaşte au rămas până în anul 1884, când au fost mutate în paraclisul mănăstiresc din cladirea egumeniei şi aşezate pe un catafalc din lemn, pentru ca în acel an au început lucrările de restaurare ale sfântului locaş ctitorit de Vasile Lupu.

Moaştele au fost scoase în procesiune religioasă din Iaşi în 1944 şi 1947

Moaştele Cuvioasei Parascheva au părăsit Iaşii în anul 1944 (când au fost duse sub escortă militară la Bucureşti şi au stat o vreme în Catedrala Patriarhală) şi în 1947, când au fost scoase în lunga procesiune religioasă care s-a desfaşurat mai întâi pe aria judeţului Iaşi, în mai şi iunie, apoi de la un capăt la altul al Moldovei, în iulie şi august, cu nădejdea că sfânta va pune capăt celei mai cumplite secete abătute peste ţară.

Se poate observa că în zilele de sărbătoare Sfânta Cuvioasă Parascheva poartă veşminte de culoare deschisă iar în perioada posturilor, de culori închise.

Veşmintele Cuvioasei Parascheva se schimbă de Crăciun, la începutul Postului Sfintelor Paşti (când primeşte un veşmânt închis la culoare), cu o zi înainte de Paşti (se pune un veşmânt alb, păstrat până după sărbătoarea Cincizecimii), cu o seară înainte de a fi scoasă din catedrală şi după hram.

În cursul anului, veşmintele Cuvioasei Parascheva se schimbă cu o seară înainte de pelerinajul pe "Calea Sfinţilor“, de Crăciun, la începutul Postului mare, de Paşti - veşmânt care rămâne până după Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt iar după aceste sărbători, Sfânta Parascheva primeşte un veşmânt nou, care va fi schimbat la hramul următor.

În momentul în care are loc înveşmântarea moaştelor Sfintei Parascheva, catedrala se închide. Preoţii desfac agrafele care prind veşmântul la spate, moaştele rămânând învelite într-un al doilea veşmant care nu se schimbă niciodată. Se spune că acela este veşmântul în care s-au adus sfintele moaşte şi este ca un fel de sigiliu.

Acest giulgiu este dintr-o pânză de in, ros de trecerea anilor şi care are înscris pe el, ca un sigiliu, blestemul lui Vasile Lupu şi al Mitropolitului Varlaam: "Blestemat să fie cel care va împrăştia vreodată Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva".