Semne ale unei culturi: Cucuteni -Tripolie

Începuturile culturii şi civilizaţiei Cucuteni-Tripolie sunt datate între anii 4600-4500 î.e.n.

Ea cuprinde un areal de cca 350.000 km pătraţi, începând din sud-estul Transilvaniei, zona Braşovului şi a Brăilei, întreaga Moldovă cu excepţia unei părţi din sud-est şi oprindu-se la nord în Galicia, Volhinia, Ucraina de vest până la Niprul mijlociu, satul Tripolie – punctul nord-estic cel mai avansat.

Elementele acestei culturi încep din epoca finală a pietrei şlefuite până la apariţia podoabelor din aramă.

Această cultură s-a dezvoltat şi a dăinuit aproape 2000 de ani.

Audio: Documentar "Povestea din cioburi. Semne ale unei culturi: Cucuteni -Tripolie".

Oamenii acestei culturi cunoşteau diferite procedee de prelucrare a aramei, de obţinere a unor aliaje, precum cel de cupru şi argint. În proporţii reduse prelucrau şi aurul pentru confecţionarea podoabelor.

Religia şi cultele practicate tratau, după datele arheologice, teme precum cosmogonia şi viaţa de după moarte. Între cultele cele mai dezvoltate se remarcă cel al Mamei-Pământ, cea care asigura fertilitatea şi fecunditatea, cel al Taurului Ceresc şi cel al Focului.

La modul superficial cultura şi civilizaţia Cucuteni-Tripolie este cunoscută mai mult prin ceramica specifică pictată cu alb, crem, roşu-crud sau negru şi desene continuu spiralate şi neintersectate.

Foto: Vas suport Cultură Cucuteni.

Vasele ceramice reprezintă asocieri de corpuri geometrice realizate în epoca în care încă geometria spaţială nu era cunoscută.

Ceramica găsită la Cucuteni, localitate aflată la cca 10 km nord-est de Tg. Frumos, Iaşi, reprezintă numai o parte a civilizaţiei şi culturii cucuteniene, care necesită în continuare cercetări minuţioase.

Cauzele dispariţiei culturii Cucuteni-Tripolie nu sunt încă pe deplin elucidate.

Nu există indicii clare nici despre limba pe care o vorbeau, deşi s-au emis opinii că aici ar trebui căutat spatiul de origine al indo-europenilor.

Cultura Cucuteni este recunoscuta acum drept prima civilizatie a Europei.

Un adevarat paradis egalitar ar fi înflorit în partea central-estica a Europei acum aproximativ 7 000 ani.

Savantii occidentali se declara fascinati de complexitatea si atributele acestei străvechi culturi.

Arheologii au denumit-o Cucuteni dupa satul cu acelasi nume din apropierea Iaşiului, unde în anul 1884 s-au descoperit primele vestigii apartinand acestei culturi.

Apoi urme ale civilizatiei Cucuteni s-au descoperit pe teritoriul Ucrainei langa Kiev in anul 1897, unde a fost denumita Trypilia, ignorandu-se cu buna stiinta, decenii intregi, ca era vorba de una si aceeasi civilizatie Cucuteni, descoperita anterior in Romania.

Din fericire, la aceasta ora, savantii, istorici si arheologi din intreaga lume - s-au pus de acord şi numesc aceasta cultură, pe drept cuvânt numită civilizaţie, Cucuteni -Tripolie.

Artefactele sunt alcatuite din statuete de lut şi vase din acelaşi material.

“Nici la ora actuala nu se cunoaste semnificatia simbolurilor pictate pe vase, precum si rolul statuetelor care reprezinta forme umane si animale. Mai mult decât atât, nu cunoştem cu exactitate modul cum acei oameni îşi tratau morţii, in ciuda excavatiilor recente nu am descoperit nici un mormant sau loc de crematie”, declara Lacramioara Stratulat, director al Complexului Muzeal National din Iasi, în cadrul conferinţei de presă prilejiută de deschiderea la Bucuresti - la Muzeul Municipiului, a expoziţiei "Cultura Cucuteni- valori redescoperite ale preistoriei europene".

Cultura Cucuteni a precedat cu cateva sute de ani toate asezarile umane din Sumer si Egiptul Antic.

Conform descoperirilor, oamenii culturii Cucuteni au fost primii care trăiau organizaţi in aşezări mari.

Aceste proto-oraşe de Cucuteni erau alcatuite din clădiri aranjate în cercuri concentrice.

Cultura Cucuteni se intindea pe o suprafata de 350 000 kilometri patrati, pe teritoriul actual al Romaniei, Republicii Moldova si Ucrainei.

Productiile lor artistice erau dominate de linii repetate, cercuri si spirale care creau un efect de iluzie optica pe vasele care erau impodobite in acest mod unic.

Nici una dintre statuetele antropomorfice descoperite nu prezintă trăsături groteşti sau furioase.

Rarele statuete masculine au feţele acoperite de măşti, în timp ce statuetele feminine au picioare lungi şi zvelte, sunt graţioase, fără măşti si prezinta tatuaje pe corp.

Nu exista statuete cu sclavi inlantuiti sau figurine sacrificate, un semn clar al unei civilizatii egalitariene si pacifiste, conform opiniilor istoricilor.

“Cunoasterea aprofundata a acesti culturi este foarte importanta…Suntem mandri ca aici a aparut cea mai importanta si avansata cultura neolitica din intreaga lume, cu care stăm cu fruntea sus(dupa cum anticipa lui Mircea Eliade) in faţa lumii”, afirma Romeo Dumitrescu, presedintele fundatiei Cucuteni pentru Mileniul trei, din Bucuresti.

"Un brand de ţară , ne-ar putea fi" afirma cel ce a investit, dupa spusele sale 1 milion de dolari in ultimii aproape 15 ani pentru cercetarea si punereaîn valoare a celor ce ne-au fost lasate de aşa-numiţii cucutenieni.

Călători în trecut , dar şi în viitor, arheologi dar si alt fel de în-pătimiţi ai arheologiei si istoriei reconstituie nu doar fabuloasele şi atat de expresivele ceramici de Cucuteni, dar şi un paşnic mod de viaţă de doua ori milenar.

Senica Ţurcanu, Lăcrămioara Stratulat ,Romeo Dumitrescu,Silvia Marinescu Bâlcu , Dan Monah, cercetători,argeologi şi istorici de la Complexul Muzeal Naţional Moldova Iaşi şi Fundatia Cucuteni pentru mileniul lll au călătorit în timp pentru a dezlega taine ale unei civilizaţii pe care o simţim, cu toţii, atât de a noastră.