Pe urmele eroilor: O POVESTE DE FAMILIE ÎN ȚARA FĂGETULUI
La umbra platanilor plantați în 1868 din centrul micului oraș Făget, din Banat, am început a depăna împreună cu profesorul Dumitru Tomoni o poveste de acum o sută de ani.
Articol de Anca Șurian Caproş, 20 Iulie 2018, 13:08
MAREA ADUNARE DE LA ALBA IULIA - O POVESTE DE FAMILIE ÎN ȚARA FĂGETULUI
La umbra platanilor plantați în 1868 din centrul micului oraș Făget, din Banat, am început a depăna împreună cu profesorul Dumitru Tomoni o poveste de acum o sută de ani. Platanii aceștia au fost de față acum 100 de ani...
Povestea însă a fost păstrată din vorbă-n vorbă și poate fi probată cu documente.
Așa am aflat că eroismul celor care au luptat pe front a trebuit să fie dublat în Banat și în Ardeal de cel al solilor trimiși la Alba Iulia cu credenționale.
O poveste ca-n filme descoperită de o elevă de clasa a XI-a care a pășit PE URMELE EROILOR acelor vremuri cu emoție, dar și cu respect pentru adevăr.
AUDIO:
A căutat să nu cadă în capcana legendelor și a descoperit că încă mai are de unde afla o poveste auzită chiar de la cei care au fost acolo la Alba Iulia.
Profesorul ei, Dumitru Tomoni a mai adăugat la tablou perspectiva documentelor, iar mărturia lui Ion Muntean, fiul țăranului ajuns la Alba Iulia pentru a le povesti alor săi ce s-a întâmplat acolo, e acel liant între trecut și viitor.
Emoția de acum 100 de ani s-a transmis vie prin el. Așadar Ioan Muntean, bătrânul, era țăranul tânăr, isteț care în ochii satului reprezenta viitorul României la care sperau și care putea aduce acasă o fărâmă de istorie. El nu a fost însă chiar eroul principal deapănă povestea din documente profesorul de istorie de la liceul Traian Vuia din Făget Dumitru Tomoni.
Ioan Muntean a fost doar martor al celor care au fost desemnați să poarte credenționalele. Din satul lui, din Bătești, a fost trimis doar primarul, dar acesta era prea bătrân, așa că oamenii din sat l-au desemnat să plece la Alba Iulia ca un fel de... reporter. Așa se face că din zona Făgetului 37 de delegați au dus credenționale, dar i-au însoțit încă 155 de martori.
Emoția momentului pe care l-au trăit la 1 Decembrie la Alba Iulia s-a transmis și copiilor lor, iar prin aceștia nepoților și strănepoților.
Aceasta e povestea care a emoționat-o pe Denisa Murariu! Pe Ioan Muntean l-a ales să spună, în anul Centenarului, la un concurs numit Familia Mea în vremea Marelui Război și a Marii Uniri, o poveste adevărată, bazată pe amintirile celor care au trăit acele vremuri. Și așa a aflat cum un simplu țăran a ajuns să trăiască atâta istorie și a ajuns să-l considere EROU al comunității în care trăiește.
Că acești țărani dimpreună cu intelectualii din satele și orașele Banatului de Nord Est sunt eroi în adevăratul sens al cuvântului ne confirmă și profesorul Dumitru Tomoni. Odiseea lor în căutarea unui ideal a fost de-a dreptul epică. Pentru că Banatul era o regiune râvnită de vecini, în vremurile tulburi ale agoniei Imperiului Austro-Ungar românii nu puteau pleca liberi la Alba Iulia. Aveau nevoi de autorizații, ”obiele” le spuneau ei, pe care le-au obținut doar ascunzând scopul călătoriilor lor. Apoi, din Lugoj, s-a format un tren al Unirii pe care Valeriu Braniște l-a pus pe șine cu prețul unui costisitor împrumut bancar. Ca o ironie a sorții, el s-a îmbolnăvit și nu a mai putut ajunge la Alba Iulia. Din cauza drumurilor nesigure sau de frică să nu fie arestați, alți bănățeni au ajuns până spre Ardeal pe jos, ne povestește profesorul Dumitru Tomoni.
Ce loc nesigur era Banatul la sfârșitul anului 1918 reiese și din povestea credenționalelor scrise de mână, nu pe formularele tipizate care nu au mai avut cum ajunge în multe localități. Dar cu aceste mărturii de credință au ajuns la Alba Iulia reprezentanții Făgetului.
În Muzeul de Istorie și Etnografie din Făget am aflat însă o poveste mai tristă a acelor vremuri, cea a eroilor Banatului căzuți în tranșeele marelui Război. Un război în care imperiile au sacrificat conștiințele supușilor de diferite etnii. Și aceste sacrificii stau la temelia viitoarelor state naționale. Numele lor au fost consemnate în epocă și înscrise în piatră, a descoperit profesorul Dumitru Tomoni.
Dintre cei care au ajuns teferi acasă au fost recrutați, în Banat, pentru a alcătui Gărzile Naționale. Ei pot fi considerați deja eroi ai viitoarei Românii mari, în Țara Făgetului fiind primii care au jurat pe drapelul românesc, în biserici.
Pe urmele eroului ei în satul Bătești și Denisa a descoperit monumentul eroilor din acea comunitate, căzuți pe fronturile Primului Război.
Alături de ei, în Făget sunt considerați EROI cei care au spus DA Unirii la Alba Iulia. Eroismul acelor vremuri le-a dat curajul să facă un drum istoric.
