Parabolele lui Iisus (XLXI)–Iisus Rege al Israelului și Mântuitorul lumii

În această duminică, 24 decembrie, la liturghie se citește genealogia lui Iisus sau Prologul Evangheliei după Matei (1, 1-25). Mesajul lui ? Prin nașterea și întruparea lui Iisus, Dumnezeu a reînnoit lumea !

Matei 1, 1-25: Cartea obârșiei lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam. Avraam l-a născut pe Isaac; Isaac l-a născut pe Iacov; Iacov i-a născut pe Iuda şi pe fraţii lui; Iuda i-a născut pe Fares şi pe Zara, din Tamar; Fares l-a născut pe Esrom; Esrom l-a născut pe Aram; Aram l-a născut pe Aminadab; Aminadab l-a născut pe Naasson; Naasson l-a născut pe Salmon; Salmon l-a născut pe Booz, din Rahav; Booz l-a născut pe Obed, din Rut; Obed l-a născut pe Iesse; Iesse l-a născut pe David regele; David l-a născut pe Solomon din femeia lui Urie; Solomon l-a născut pe Roboam; Roboam l-a născut pe Abia; Abia l-a născut pe Asa; Asa l-a născut pe Iosafat; Iosafat l-a născut pe Ioram; Ioram l-a născut pe Ozias; Ozias l-a născut pe Ioatam; Ioatam l-a născut pe Ahaz; Ahaz l-a născut pe Ezechia; Ezechia l-a născut pe Manase; Manase l-a născut pe Amon; Amon l-a născut pe Iosias; Iosias i-a născut pe Iehonias şi pe fraţii lui, la strămutarea în Babilon; După strămutarea în Babilon, Iehonias l-a născut pe Salatiel; Salatiel l-a născut pe Zorobabel; Zorobabel l-a născut pe Abiud; Abiud l-a născut pe Eliachim; Eliachim l-a născut pe Azor; Azor l-a născut pe Sadoc; Sadoc l-a născut pe Achim; Achim l-a născut pe Eliud; Eliud l-a născut pe Eleazar; Eleazar l-a născut pe Matthan; Matthan l-a născut pe Iacov; Iacov l-a născut pe Iosif, bărbatul Mariei, din care S-a născut Iisus, cel numit și Hristos.

Aşadar, toate generațiile de la Avraam până la David sunt paisprezece; şi de la David până la strămutarea în Babilon sunt paisprezece; şi de la strămutarea în Babilon până la Hristos sunt paisprezece generații.

Iar naşterea lui Iisus Hristos aşa a fost: mama Lui, Maria, fiind logodită cu Iosif, s-a aflat având (un copil) în pântece de la Duhul Sfânt, înainte de a fi ei împreună. Iosif, bărbatul ei, fiind om drept şi nevoind ca ea să ajungă de batjocura cetății, a vrut, în ascuns, s-o lase. Şi tot cugetând el (cum era mai bine să facă), iată un înger al Domnului i s-a arătat în vis și i-a spus: Iosif, fiu al lui David, nu te teme s-o iei la tine (acasă) pe Mariam, femeia ta, pentru că copilul zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt. Ea va naşte un fiu şi-l vei numi cu numele Iisus, căci El își va mântui poporul de păcatele lor. Iar tot acest lucru s-a făcut ca să se împlinească cuvântul pe care Domnul (Dumnezeu) l-a spus prin profetul Său care zice: Iată fecioara va avea în pântece și va naște un fiu și-l vor numi cu numele Emmanuel care, tradus (din ebraică în greacă) înseamnă Cu noi este Dumnezeu. Trezindu-se, dar, din somn, Iosif a făcut întocmai aşa precum îi poruncise lui îngerul Domnului şi a luat-o (acasă) la el pe femeia lui. Şi n-a cunoscut-o pe ea până când nu l-a născut pe fiul ei, primul născut, căruia i-a pus numele Iisus.

Acesta este așa-numitul Prolog al Evangheliei după Matei. În prima jumătate, cuprinde genealogia lui Iisus și în cea de-a doua, profeția despre nașterea Lui scrisă în cartea profetului Isaia.

Este un text subtil scris nu pentru ne-evrei, adică pentru... neamuri (pentru care, de fapt, s-au scris Evangheliile) ci pentru evrei, singurii care cunoșteau toate numele pomenite în genealogie și singurii care înțelegeau rolul special pe care l-au avut... matriarhele: Tamar, Rahav, Rut și Batșeva... toate strămoașe ale lui Iisus.

Tamar (תָּמָר, „curmal” sau „palmier”, v. Geneză 38) a fost o cananeancă măritată cu Iuda, părintele eponim al... iudeilor, fiul ultimului mare patriarh al evreilor. Înainte de a se mărita fusese politeistă.

Rahav (רָחָב) a fost o prostituată din Ierihon, tot cananeancă și tot politeistă, și cea care l-a ajutat pe Ioșua Navi, succesorul lui Moise, să cucerească Ierihonul, prima cetate a Canaanului (Pământul Făgăduinței) în care au intrat evreii după peregrinările din pustiul Sinai (v. Geneză).

Rut (רוּת – „cea care poartă de grijă”), o moabiteancă (Moab, Iordania de azi) și tot o fostă politeistă, a fost văduva unui evreu și apoi soția altui evreu. Povestea ei se află în Cartea lui Rut. Ea a fost străbunica regelui David... din stirpea căruia credeau evreii că se va naște Mașiah-ul, Mesia.

Batșeva (בת שבע, „fiica jurământului” sau „fiica a șaptea”) a fost, la început, concubina și apoi soția regelui David și mama celebrului său fiu și rege al vechiului Israel, Solomon... regele regilor și înțeleptul înțelepților ! (v. Cărțile Regilor). Probabil și ea fusese politeistă (fusese soția lui Urie heteul, unul din generalii lui David !)

Tamar, Rahav și Rut n-au fost evreice și, prin urmare, nici credincioase ale Dumnezeului evreilor: Iahve ! Totuși ele, ca strămoașe ale lui Iisus, Îl leagă de Canaan și de civilizația canaaneană, adică de trecutul și de credințele locurilor unde s-a format Israelul.

Ele L-au descoperit pe Iahve prin soții lor și s-au convertit. Dar, prin originea lor, ele reprezintă trecutul ne-evreesc al lui Iisus. Iar Iisus, ca descendent al lor, după trup, simbolizează unirea celor două lumi, a evreilor și a ne-evreilor.

Și nu numai, prin descendența Sa din aceste patru matriarhe, El simbolizează unirea tuturor lumilor posibile: a regilor și a prostituatelor, a regilor și a celor umili, a păgânilor și a „drepților lui Dumnezeu”.

Pe de altă parte, ca descendent, după trup, al lui Avraam (părintele evreilor) și ca descendent al lui David și al lui Solomon (cei doi mari regi care au construit Ierusalimul și Templul) Iisus era, simbolic, regele Israelului reunificat (al regatului de nord, Israel, și al celui de sud, Iuda, cu capitala la Ierusalim).

Poate că Matei dorea, prin această Genealogie sau Carte a Originilor/Neamurilor lui Iisus să-L prezinte ca pe regele de drept al Israelului, născut, după trup, din stirpea lui David și a lui Solomon, primii doi regi și cei mai mari pe care Israelul i-a avut vreodată.

Pe de altă parte, descendența lui Iisus din David avea o semnificație dublă: Mașiah-ul, Mesia al evreilor, era tot un urmaș al lui David.

Așadar, scopul acestui Prolog era acela de a-L legitima pe Iisus drept rege al evreilor, ca unul ce era urmaș al regilor lui Israel (familia Irozilor era una uzurpatoare, ne-evreiască) și drept Mesia... ca un coborâtor ce era din sămânța lui David.

Matei citează și profeția din Isaia:

Isaia 7, 14:

De aceea Dumnezeu, El Însuși, vă va da un semn: Iată fecioara e însărcinată și va naște un fiu și îi va pune numele Imanu El (עִמָּנוּ אֵֽל).
(Lahen iten Adonai hu lahem ot: hine ha-alma (fecioara) hara ve-iledet ben ve-karat șmo Imanu El.)
(לָכֵן יִתֵּן אֲדֹנָי הוּא לָכֶם אֹות הִנֵּה הָעַלְמָה הָרָה וְיֹלֶדֶת בֵּן וְקָרָאת שְׁמֹו עִמָּנוּ אֵֽל)

διὰ τοῦτο δώσει κύριος αὐτὸς ὑμῖν σημεῖον ἰδοὺ ἡ παρθένος ἐν γαστρὶ ἕξει καὶ τέξεται υἱόν καὶ καλέσεις τὸ ὄνομα αὐτοῦ Εμμανουηλ

Prin urmare, Iisus... rege și salvator... cel ce avea să-și salveze, să-și mântuiască poporul de păcate.

Matei explică și numele de Iisus, de altfel foarte obișnuit printre evrei. El spune: Ea va naşte un fiu şi-l vei numi cu numele Iisus, căci El își va mântui poporul de păcatele lor.

Iisus, Iehoșua/יְהוֹשׁוּעַ înseamnă „Dumnezeu/Iahve este salvarea” sau „Dumnezeu (este cel ce) salvează/ eliberează”. Iehoșua/יְהוֹשׁוּעַ vine din Iehova/ יְהֹוָה și verbul iașa/ יָשַׁע, a salva, a elibera, a mântui, a dărui biruință.

De aceea, la intrarea în Ierusalim mulțimile îi strigau: osana/ὡσαννά, adică: salvează-ne, Te rog ! De fapt, hoșa-na ! Unde hoșea/ הוֹשֵׁעַ este imperativul verbului hoșia/ הוֹשִׁיעַ: a salva, a elibera, și unde –na/(נָא) este o particulă care se traduce cu: rogu-te!

Trebuie să spunem că hoșia este intensivul (hifilul) lui iașa (יָשַׁע), verbul salvării/mântuirii

În treacăt să mai spunem că Iisus din limbile moderne nu vine direct din Iehoşua, ci din forma lui prescurtată, Ieşua, care în greacă, limba evangheliştilor, a devenit Iησοῦς (Iisus). Sau, din pronunţia lui în aramaica galileană, Ieşu.

Nu știm de ce Matei nu l-a pomenit și pe Moise în genealogia lui Iisus. Poate pentru că Moise se născuse în Egipt, nu în Israel.

Nu l-a pomenit, dar e bine s-o facem noi, pentru că numele Moise și Iisus, semantic, prin semnificația lor, sunt înrudite.

Dacă Iisus se traduce prin: „Dumnezeu (ne/mă) salvează, scapă, izbăveşte, mântuieşte” sau „Dumnezeu este salvarea/salvarea este Dumnezeu”... altfel spus: Salvatorul trimis de Dumnezeu...

... Moise înseamnă „cel care scoate... la lumină: מֹשֶׁה/Moșe vine din verbul mașah/מָשָׁה : a duce departe, a scoate din, a conduce, de unde: a salva, a ocroti, a călăuzi.

Pe de altă parte Genealogia lui Iisus din Matei trimite la Cartea Facerii, la Geneză, care în ebraică se numește ele toldot, adică „acestea sunt originile/obârșiile... lumii” (אֵלֶּה תֹולְדֹות), tradus în Septuaginta cu afti i vivlos gheneseos/αὕτη ἡ βίβλος γενέσεως, adică „aceasta este Cartea Nașterii”. În greacă ghenisis/ γέννησις înseamnă: origine, creație, naștere, spiță, istorie și-l traduce pe tolda/ תּוֹלְדָה: origine, generație, tot ceea ce e născut și descinde din, descendenții lui..., născuții din... unde tolda/ תּוֹלְדָה vine din verbul ialad, יָלַד = a naște, a da naștere.

Și trimite, mai precis, la Geneză 2,4:

Acestea sunt obârșiile cerului și pământului, când au fost create, în ziua în care Domnul Dumnezeu a făcut cerul și pământul
אֵלֶּה תֹולְדֹות הַשָּׁמַיִם וְהָאָרֶץ בְּהִבָּֽרְאָם בְּיֹום עֲשֹׂות יְהוָה אֱלֹהִים אֶרֶץ וְשָׁמָֽיִם
Ele toldot ha-șamaim ve-ha-areț be-hibaram be-iom asot Iahve Elohim ereț ve-șamaim.

αὕτη ἡ βίβλος γενέσεως οὐρανοῦ καὶ γῆς ὅτε ἐγένετο ᾗ ἡμέρᾳ ἐποίησεν ὁ θεὸς τὸν οὐρανὸν καὶ τὴν γῆν

Matei mai sugerează și că, așa cum Dumnezeu a dat o dată, la începuturi, naștere lumii, tot așa El a și renăscut-o, i-a dat din nou naștere, prin Maria. Spune el: „ea va naște un fiu” (texete de iion/τέξεται δὲ υἱὸν) unde verbul tikto/τίκτω, a naște îl reia pe ialad, יָלַד = a naște, a da naștere.

Așadar, ni se sugerează ideea că Iisus nu este numai regele de drept al Israelului și Salvatorul lui, ci și originea unei noi lumi, renăscute ! A întregii lumi, a întregului univers !

Cât despre părinții Lui după trup, ei sunt Iosif și Maria.

(Iisus este, desigur, Fiul lui Dumnezeu întrupat, prin nașterea Sa pe pământ, dintr-o fecioară, prin lucrarea Duhului Sfânt – și El a tot spus în cei trei ani de predică că este Fiul și totodată trimisul lui Dumnezeu !

Evident, descendența lui Iisus din Avraam este pe linie paternă ! Interesant este că la Luca, ea merge până la ... Dumnezeu (Luca 3, 23-38) !

Câteva lămuriri:
Mama, Maria sau Mariam (Μαρία sau Μαριάμ) a fost aleasă pentru puritatea ei dumnezeiască.
Interesant este că o cheamă Miriam, ca pe sora lui Moise... cea răzvrătită. Mariam vine din Miriam (מִרְיָם), iar miriam/ מִרְיָם înseamnă în ebraică răzvrătire, din מְרִי/mir, nesupunere, care vine din verbul mara (מָרָה): a fi răzvrătit, refractar, nesupus, neascultător față de poruncile tatălui sau/și ale Tatălui Dumnezeu.

Nu întâmplător ! Așa cum Maria o va răscumpăra pe Eva, tot așa o va răscumpăra și pe Miriam, sora cea răzvrătită a lui Moise. Asta pentru că Maria este nu numai fecioara prea-curată, dar și prea-supusa roabă a lui Dumnezeu. Prin ea, numele răzvrătirii s-a convertit în numele cumințeniei prea-înțelepte.

Iosif și Maria erau logodiți, adică semnaseră contractul matrimonial, și urmau să facă nunta (kidușin, aducă sfințire, în ebraică).

De iure, legal, erau ca și soț și soție (de aceea în greacă sunt numiți andras și ghineca, adică bărbat și femeie, cu sensul de bărbat și nevastă), doar că soția locuia încă la părinți și căsătoria nu fusese consumată.

Și nici nu va fi, pentru că Iosif nu va dori niciodată să devină soțul, de drept, al miresei lui Dumnezeu !

Matei se exprimă într-o greacă simplă, într-o manieră simplă: Şi n-a cunoscut-o pe ea până când nu l-a născut pe fiul ei, primul născut, căruia i-a pus numele Iisus. Greaca, care nu era limba lui maternă !

Totuși, având în vedere că era un om drept, adică profund moral și temător de Dumnezeu, e de la sine înțeles că până când vrea să însemne doar că, în nici un caz, Iisus nu poate fi pruncul lui, după trup și atât; iar primul născut, trebuie înțeles ca „singurul lor copil” (așa cum apare la Luca 2, 7, unul-născut).

Maria, vasul ales să-I dea naștere Fiului lui Dumnezeu, ales să fie calea întrupării Lui, nu mai putea fi altceva.

Iosif mai era „drept” și pentru că era un iubitor de oameni. O parte din el voia s-o dezlege pe Maria de legământul/jurământul logodnei sau, altfel spus, s-o repudieze ca pe o femeie necinstită, cu care nu mai voia să aibă nimic de-a face dar, o altă parte nu dorea s-o expună, s-o facă de râs în fața comunității. În greacă verbul paradigmatizo/ παραδειγματίζω înseamnă: a da pe cineva drept un exemplu rău în fața lumii, a stigmatiza, a pune la stâlpul infamiei, a expune pe cineva batjocorii celorlalți... ca să fie pedepsit !

Tocmai această luptă interioară ne arată că Dumnezeu l-a ales pe cel mai cinstit, responsabil, dar și iubitor de oameni tată pentru ... Fiul Lui.

În încheiere, Cartea Neamurilor lui Iisus sau primul capitol al Evangheliei după Matei a fost scrisă, în special pentru evrei, singurii pentru care avea importanță descendența din David și profeția lui Isaia.

Lor le spune Matei că nașterea lui Iisus este, de fapt, renașterea lumii, a universului și un nou început pentru omenire.

Lor le spune că Iisus a fost, de fapt, noul lor rege și, în același timp Mesia, Mântuitorul.

Nu l-au crezut mulți, dar cei care au făcut-o au format primul popor spiritual din lume: poporul creștin.

Iată textul în greacă:

Matei 1, 1-25: ΒΙΒΛΟΣ γενέσεως ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ, υἱοῦ Δαυῒδ, υἱοῦ ᾿Αβραάμ. ᾿Αβραὰμ ἐγέννησε τὸν ᾿Ισαάκ, ᾿Ισαὰκ δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Ιακώβ, ᾿Ιακὼβ δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Ιούδαν καὶ τοὺς ἀδελφοὺς αὐτοῦ, ᾿Ιούδας δὲ ἐγέννησε τὸν Φαρὲς καὶ τὸν Ζαρὰ ἐκ τῆς Θάμαρ, Φαρὲς δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Εσρώμ, ᾿Εσρὼμ δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Αράμ, ᾿Αρὰμ δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Αμιναδάβ, ᾿Αμιναδὰβ δὲ ἐγέννησε τὸν Ναασσών, Ναασσὼν δὲ ἐγέννησε τὸν Σαλμών, Σαλμὼν δὲ ἐγέννησε τὸν Βοὸζ ἐκ τῆς Ραχάβ, Βοὸζ δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Ωβὴδ ἐκ τῆς Ρούθ, ᾿Ωβὴδ δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Ιεσσαί, ᾿Ιεσσαὶ δὲ ἐγέννησε τὸν Δαυῒδ τὸν βασιλέα. Δαυῒδ δὲ ὁ βασιλεὺς ἐγέννησε τὸν Σολομῶντα ἐκ τῆς τοῦ Οὐρίου, Σολομὼν δὲ ἐγέννησε τὸν Ροβοάμ, Ροβοὰμ δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Αβιά, ᾿Αβιὰ δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Ασά, ᾿Ασὰ δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Ιωσαφάτ, ᾿Ιωσαφὰτ δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Ιωράμ, ᾿Ιωρὰμ δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Οζίαν, ᾿Οζίας δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Ιωάθαμ, ᾿Ιωάθαμ δὲ ἐγέννησε τὸν ῎Αχαζ, ῎Αχαζ δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Εζεκίαν, ᾿Εζεκίας δὲ ἐγέννησε τὸν Μανασσῆ, Μανασσῆς δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Αμών, ᾿Αμὼν δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Ιωσίαν, ᾿Ιωσίας δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Ιεχονίαν καὶ τοὺς ἀδελφοὺς αὐτοῦ ἐπὶ τῆς μετοικεσίας Βαβυλῶνος. Μετὰ δὲ τὴν μετοικεσίαν Βαβυλῶνος ᾿Ιεχονίας ἐγέννησε τὸν Σαλαθιήλ, Σαλαθιὴλ δὲ ἐγέννησε τὸν Ζοροβάβελ, Ζοροβάβελ δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Αβιούδ, ᾿Αβιοὺδ δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Ελιακείμ, ᾿Ελιακεὶμ δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Αζώρ, ᾿Αζὼρ δὲ ἐγέννησε τὸν Σαδώκ, Σαδὼκ δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Αχείμ, ᾿Αχεὶμ δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Ελιούδ, ᾿Ελιοὺδ δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Ελεάζαρ, ᾿Ελεάζαρ δὲ ἐγέννησε τὸν Ματθάν, Ματθὰν δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Ιακώβ, ᾿Ιακὼβ δὲ ἐγέννησε τὸν ᾿Ιωσὴφ τὸν ἄνδρα Μαρίας, ἐξ ἧς ἐγεννήθη ᾿Ιησοῦς ὁ λεγόμενος Χριστός.

Πᾶσαι οὖν αἱ γενεαὶ ἀπὸ ᾿Αβραάμ ἕως Δαυῒδ γενεαὶ δεκατέσσαρες, καὶ ἀπὸ Δαυῒδ ἕως τῆς μετοικεσίας Βαβυλῶνος γενεαὶ δεκατέσσαρες, καὶ ἀπὸ τῆς μετοικεσίας Βαβυλῶνος ἕως τοῦ Χριστοῦ γενεαὶ δεκατέσσαρες.

Τοῦ δὲ ᾿Ιησοῦ Χριστοῦ ἡ γέννησις οὕτως ἦν. μνηστευθείσης γὰρ τῆς μητρὸς αὐτοῦ Μαρίας τῷ ᾿Ιωσήφ, πρὶν ἢ συνελθεῖν αὐτοὺς εὑρέθη ἐν γαστρὶ ἔχουσα ἐκ Πνεύματος ῾Αγίου. ᾿Ιωσὴφ δὲ ὁ ἀνὴρ αὐτῆς, δίκαιος ὢν καὶ μὴ θέλων αὐτὴν παραδειγματίσαι, ἐβουλήθη λάθρα ἀπολῦσαι αὐτήν. Ταῦτα δὲ αὐτοῦ ἐνθυμηθέντος ἰδοὺ ἄγγελος Κυρίου κατ᾿ ὄναρ ἐφάνη αὐτῷ λέγων· ᾿Ιωσὴφ υἱὸς Δαυῒδ, μὴ φοβηθῇς παραλαβεῖν Μαριὰμ τὴν γυναῖκά σου· τὸ γὰρ ἐν αὐτῇ γεννηθὲν ἐκ Πνεύματός ἐστιν ῾Αγίου. τέξεται δὲ υἱὸν καὶ καλέσεις τὸ ὄνομα αὐτοῦ ᾿Ιησοῦν· αὐτὸς γὰρ σώσει τὸν λαὸν αὐτοῦ ἀπὸ τῶν ἁμαρτιῶν αὐτῶν. Τοῦτο δὲ ὅλον γέγονεν ἵνα πληρωθῇ τὸ ρηθὲν ὑπὸ τοῦ Κυρίου διὰ τοῦ προφήτου λέγοντος· ἰδοὺ ἡ παρθένος ἐν γαστρὶ ἕξει καὶ τέξεται υἱόν, καὶ καλέσουσι τὸ ὄνομα αὐτοῦ ᾿Εμμανουήλ, ὅ ἐστι μεθερμηνευόμενον μεθ᾿ ἡμῶν ὁ Θεός. Διεγερθεὶς δὲ ὁ ᾿Ιωσὴφ ἀπὸ τοῦ ὕπνου ἐποίησεν ὡς προσέταξεν αὐτῷ ὁ ἄγγελος Κυρίου καὶ παρέλαβε τὴν γυναῖκα αὐτοῦ, καὶ οὐκ ἐγίνωσκεν αὐτὴν ἕως οὗ ἔτεκε τὸν υἱὸν αὐτῆς τὸν πρωτότοκον, καὶ ἐκάλεσε τὸ ὄνομα αὐτοῦ ᾿Ιησοῦν.

Traducerea textelor: ZLH