"Ora armatei" la radio

Radioul, a doua armată a României a reprezentat principalul mijloc de propagandă militară în perioada interbelică şi mai ales pe durata celui de-al doilea Război Mondial.

Reorganizarea "programului vorbit" din 1935 duce la apariţia unor emisiuni cu o tematică cât mai variată care reflectă momentul istoric în care se afla România.

Încep să fie difuzate programe ca "Ora muncă şi lumină”, "Ora străjerilor” sau "Ora premilitară”, programe-interfaţă mediatică a iniţiativelor Statului de organizare a societăţii.

Dacă la începutul acestor emisiuni propaganda pro-carlistă (şi ulterior antonesciană) se distinge doar prin exagerări, pe măsură ce cultul personalităţii acaparează toate palierele statului Radioul devine principalul instrument pentru promovarea şi susţinerea politicii şi a regimului autoritar.

Primele colaborări între Ministerul Apărării Naţionale şi conducerea Radioului apar încă din 1934 atunci când Marele stat Major propune 2 emisiuni pe săptămână pentru ostaşii din cazărmi "când trupa se va afla în sala de mese şi încă una seara doar în zilele de sărbători pentru programul de educaţie naţional- patriotică”.

Conferenţiarii aleşi trebuiau să dovedească o dicţie clară iar printre temele propuse regăsim informaţii despre războiul chimic şi aerian, mijloace pentru apărarea populaţiei sau reliefarea figurilor marilor generali ai patriei.

Totuşi, programul de radiofonie militară se amână din cauza costurilor ridicate ale aparatelor de radio, abonamentelor şi taxelor de instalare.

Ora strajerilor 1 decembrie 1935

Foto Teofil Sidorovici comandant Straja ţării

Emisiunea debutează în anul 1935 şi este constituită ca un program de educare a tineretului fiind în acelaşi timp şi un reflex al dictaturii carliste pentru că Regele era şi “primul străjer” al patriei.

Emisiunile se transmiteau sub forma ciclurilor radiofonice:

• Ciclul istoric – pentru ilustrarea marilor figuri şi fapte eroice ale neamului;
• Ciclul comemorativ – închinat prea-măririi marilor personalităţi din cultura noastră;
• Ciclul monografic – se prezentau prin cântece jocuri şi folklor caracteristicile regionale;
• Ciclul străjeresc – înfăţisarea aspectelor carcateristice ale mişcării;
• Ciclul pentru copii – difuzarea de basme şi legende.

“Străjerul este un element activ, dinamic iar prin faptele sale, îşi dă obolul la sporirea unei stări a colectivităţii – aici e fapta buna străjerească.

A ajuta un bătrân, a seca o baltoacă, a îngriji fântânile satului, a îngriji bisericile cimitirele sau monumentele, a cultiva sentimentul tradiţiei, iată tot atâtea fapte care fac din străjer germenul creator de viaţă a unor generaţii menite să dea ţării, neamului şi M.S. Regelui Carol II toată stralucirea unei vârste de aur”, se arată în cuvântul introductiv.

Despre strajerie si obiectivele ei, s-a vorbit intens la microfon iar printre personalităţile conferenţiare îi amintim pe: Constantin Rădulescu-Motru, Cezar Petrescu, Ion. I. Nistor, Panaitescu Victor ş.a.

Emisiunile erau difuzate sâmbăta, de la ora 17:00 şi se deschideau cu semnalul străjerilor (fond sonor de buciume), urma rugăciunea, mesajul Marelui Străjer, deviza Străjerului, Crezul Străjerului, Imnul Regal iar pentru finalul programul se mai spunea o rugaciune şi apoi urma ,,stingerea”.

Ora premilitară 19 decembrie 1937. Foto Ora Premilitară 1938 şi anunţulOra Premilitară

O atenţie deosebită a fost acordată educaţiei şi pregătirii premilitare a tineretului.

La 17 decembrie 1937 Ministerul Apărării Naţionale prin Inspectoratul Pregătirii

Premilitare trimitea Societăţii Române de Radiodifuziune o adresă cu menţiune "Urgent” care însoţea textul "Ştirilor Premilitare” semnate de maiorul Aurel Gheorghiu.

Cuvântarea inaugurală din 19 decembrie 1937 are un pronunţat caracter mobilizator cu referiri la diverse activităţi menite să pregătească psihologic tineretul pentru apărarea intergrităţii ţării

--fb1

Pregătirea şi informarea specifică premilitară era asigurată de cadre ale Armatei şi Marele Stat Major ( cpt. Dimitriu Alexandru, maior Gheorghiu Aurel, general Skeletti Mihail, general Alimănescu Aurel ş.a.). Emisiunea Ora Premilitară se difuzează până la sfârşitul anului 1940 iar Arhiva Scrisă a SRR păstrează marea majoritate a acestor texte.

Ora ostaşului.Foto Ordinul de zi al M.S. Mihai I către ostaşi

În iunie 1940, cu puţin timp înainte de cedările teritoriale ( Basarabia şi Bucovina de Nord, Nordul Transilvaniei şi Cadrilaterul) la Radio se transmite prima emisiune "Ora ostaşului”.

Pe 16 iunie 1940, la 11 30, o "o oră populară” după cum se exprima directorul emisiei Vasile Voiculescu debutează acest program cu un puternic mesaj patriotic.

Emisiunile veneau gata constituite de la Biroul 2 al Ministerului de Război iar înainte de difuzare erau verificate şi inscripţionate cu "Bun de emisie” însă intervenţiile din redacţia radio erau minime.

Propaganda pe calea undelor urmărea o mobilizare cât mai mare a tuturor românilor prin accentuarea valorilor tradiţionale şi se adresa deopotrivă oamenilor de la oraş cât şi ţăranilor, clasa socială preponderentă.

Programul se deschidea cu un "cuvânt către ostaşi”, deseori anonim – dar purta şi semnături ca: Dumitru Almaş, Tudor Şoimaru, Mircea Ştefănescu, urmau ştirile de pe front, muzică militară şi populară.

La final se transmiteau piese de teatru radiofonic puse în scenă de Horia Furtună sau Dem Psatta cu interpretări remarcabile precum C-tin Tănase sau Stroe şi Vasilache.

Realizată aproape exclusiv în birourile Ministerului de Război, emisiunea conţinea o vastă paletă propagandistică de la aprecieri asupra armatei şi a conducătorilor săi, de la glorificarea Armatei germane şi apologia celui de-al treilea Reich până la justificarea trecerii Nistrului de către Armata română.

"De când s-a pomenit neam românesc în Basarabia, Nistrul a fost apă românească. Am fost stăpâni pe amândouă malurile sale”.

Cuvântul către ostaşi, 2 august 1941, Arhiva SRR. Foto Istoria Basarabiei Ghe Brătianu.

Apropierea războiului a intensificat propaganda radio în legătură cu eroismul şi jertfa supremă la care ostaşii trebuie să fie oricând gata, atunci când ţara le-o va cere.

"Ai datoria să-ţi aperi ţara, să lupţi şi să te jertfeşti pentru ea.

"S-aduni toate puterile în tine, să -nfloreşti în priviri ura, să-nmănunchezi în braţul tău tăria oţelului şi înarmat cu dragoste de patrie să te avânţi, ca Făt Frumos, împotriva balaurului.

"Să fii ce au fost acei care au căzut în valul sutelor de bătălii, ca să ne bucure o Românie mare şi bogată”- spunea poetul D. Iov în 11 iunie 1941.

Foto Odessa rugăciune 1941

Victoriile pe frontul de Est sunt anunţate cu mare mândrie însă din 1942 euforia începe să scadă dar emisiunile ascund situaţia reală de pe front.

Chiar şi înfrângerea de la Stalingrad (1943) este prezentată ca o reamarcabilă faptă de vitejie.

În acelaşi timp propaganda antisovietică începută odată cu operaţiunea Barbarossa (intrarea României în Război) se accentuează susţinută şi de Postul Radio Moldova inaugurat la Iaşi în 2 noiembrie 1941.

Alte staţii de emisie erau "Radio Moldoviţa”, "Gloria” înstalat în Peninsula Crimeea în 1943, "Carpaţi” de la Palatul Regal, "Bucegi” la Sinaia şi "Piatra” la Predeal.

Pe durata războiului, întreg programul era adaptat evenimentelor astfel încât din 1940 la Radio, se transmit jurnalele de seară pentru străinătate în germană, italiană franceză şi engleză.

În paralel cu "Ora Ostaşului se mai difuzau şi emisiunile: "Ora răniţilor”, "Ora Ostăşească româno-germană”, "Ora Ostăşească româno-italiană” sau "Reportaje germane de pe front” iar din octombrie 1941 începe emisiunea "Cronica războiului” semnată Romulus Seişanu.

Propaganda de război adresată Armatei a fost dublată şi în strânsă legătură cu cea de glorificare a personalităţii antonesciene cel care purta pe umerii săi întreaga responsabilitate a luptelor, acesta fiind prezentat la Radio ca un salvator al patriei şi totodată un garant al bunăstării şi al viitorului întregii naţiuni.

Din 1944, emisiunea se transmite cu titlul "Ora armatei”, în 1969 devine "Pentru Patrie” (în fiecare vineri pe Programul I de la 17 05) iar în 1990 revine la denumirea "Ora Armatei”.

În prezent, se numeşte "Jurnalul Armatei” şi poate fi ascultată în fiecare sâmbătă dimineaţă de la 10 05 la 10 30.