Mineritul cu cianuri în Slovacia, doar cu acordul localnicilor

În Slovacia există în exploatare o singură mină de aur la Hodruša-Hamre exploatată de o firmă privată slovacă. Se fac însă explorări geologice în diferite grade de avansare în 23 de localităţi.

În UE au interzis folosirea cianurii în minerit (sursa Parlamentul European) Germania 2002, Cehia 2000, Ungaria 2009.

În afara UE (sursa Greenpeace) au renunţat la minDIn 2007 eritul cu cianuri Turcia 1997, Honduras 2001, Costa Rica 2002 Peru 2004 Argentina 2007 Filipine 2002 şi în SUA trei state: Montana, Wisconsin şi Colorado.

Conform Parlamentului European din mai 2010, în ultimii 25 de ani au avut loc 30 de accidente cu scurgeri de cianură, cea mai mare fiind cea de la Baia Mare, când peste 100000 metri cubi de apă contaminată au ajuns în Tisa, cea mai mare catastrofă ecologică din istoria Europei Centrale la acea vreme.

Cunoscute de mii de ani depozitele de aur din ţările foste comuniste ale Europei Centrale şi de Est păreau căzute în uitare după ce exploatarea lor a devenit costisitoare pentru statele prinse în transformările economice şi politice ale anilor 80 şi 90.

Creşterea puternică a preţului aurului de la începutul deceniului trecut a adus depozitele din partea această de Europa în atenţia companiilor miniere străine.

În Slovacia intenţia companiei canadiene Tournigan Gold de a exploata aurul din vecinătatea oraşului Kremnica s-a izbit de opoziţia localnicilor, care în 2007 au reuşit să convingă parlamentul să schimbe legea minelor astfel încât folosirea cianurii nu se poate fără acordul expres al consiliului local şi al conducerii regiunii administrative.

Exemplul lor ar putea fi urmat de alte localităţi slovace unde firme străine îşi declară intenţia de a începe exploatarea zăcămintelor auirfere.

Vizitatorul care urcă în turnul castelului din Kremnica află că oraşul are o tradiţie în exploatarea aurului care datează din secolul al 9-lea.

Se spune că în total aproape 70 de tone de aur au fost extrase de aici până în anii 70 când costurile exploatării subterane au crescut atât de mult încât a devenit nerentabilă şi minele au fost închise.

În 2005 compania canadiană Tournigan Gold a anunţat că doreşte să exploateze aurul şi argintul dintr-un filon aflat la doar 1 km de oraş.

Exploatarea urmă să fie de suprafaţa cu un crater de vreo 250m iar aurul ar fi trebuit extras cu ajutorul cianurii diluate.

Canadienii estimau o producţie de 30 de tone de aur şi aproape 200 de tone de argint şi promiteau 120 de noi locuri de muncă.

"Când au venit canadienii noi localnicii tocmai ne gândeam concret cum să dezvoltăm turismul în zonă. Şi oamenii şi-au pus întrebarea: Care turist vine să vadă un lac de decantare plin de chimicale? Şomajul este scăzut în zonă că sunt 2-3 fabrici aici plus monetăria care are comenzi destule deci chiar avem nevoie de locurile acelea de muncă promise de ei? Să ştiţi că au fost dezbateri intense atunci cu argumente pro şi contra şi oraşul s-a împărţit în tabere", spune Tatiana Holečková proprietara unui magazin de suveniruri din piaţă centrală a oraşului.

În 2006 un grup de localnici care se opuneau exploatării au fondat o asociaţie civică numită "Kremnica stă pe aur” cu scopul de a împiedică mineritul aurului la suprafaţa.

În scurt timp aproape jumătate din populaţia de 5700 de locuitori ai oraşului şi-a declarat sprijinul pentru activităţile asociaţiei.

Câteva luni mai târziu preşedintă ei, Zuzana Balažová, a fost aleasă primăriţă.

Matematician de profesie, Balazova s-a apucat să înveţe cât mai multe despre extracţia aurului şi impactul mineritului asupra mediului.

"Pentru mine exploatarea de suprafaţă cu folosirea cianurii diluate este inacceptabilă aici în Kremnica din cauza riscului foarte mare al unui accident ecologic. Iar fără cianură proiectul nu este rentabil", spune Balažová.

Uniune a localităţilor pentru schimbarea legii minelor

Mai multe organizaţii neguvernamentale au format o coaliţie care a susţinut schimbarea legii minelor, astfel încât mineritul cu cianuri să fie făcut doar cu acordul expres al localnicilor şi al autorităţilor regionale, afirmă şeful Greenpeace Slovacia, Juraj Rizman.

"Compania minieră şi-a continuat cercetările geologice şi pregătirea documentaţiei încercând să convingă localnicii opozanţi că se înşeală. Marea lor greşeală e că s-au comportat arogant. Pe oameni i-a deranjat că le-au fost prezentate informaţii incomplete. Slovacia avea atunci o lege a minelor din perioadă comunistă care era rămasă în urmă realităţii unei economii capitaliste în care există firme private străine care vin şi aplică pentru licenţe de exploatare.

"S-a format o coaliţie de organizaţii neguvernamentale care cu susţinerea Uniunii oraşelor şi satelor din Slovacia a început un lobby puternic pentru schimbarea legii. Momentul le-a fost prielnic pentru că atunci era în plin avânt şi procesul de decentralizare a administraţie publice care dă mai multe competenţe consiliilor locale şi regionale. În 2007 parlamentul a aprobat noua lege a minelor care spune că fără acordul expres al localnicilor şi al regiunii nici o companie nu poate folosi cianură în minerit. Dacă locanicii zic nu, procesul de obţinere a aprobărilor pentru exploatare se întrerupe automat", spune Juraj Rizman, şeful Greenpeace Slovakia, organizaţie care militează pentru interzicerea totală a folosirii cianurii în Slovacia pe modelul aprobat de Cehia şi Germania.

Anul trecut compania canadiană Tournigan a vândut proiectul Kremnica unei firme britanice Ortac Resources înfiinţată în 2007 şi fără experienţă în exploatarea aurului.

Tournigan a declarat doar că doreşte să se concentreze pe exploatare uraniului în estul Slovaciei. Britanicii ar urma să plătească 3,75 milioane dolari canadienilor dacă vor reuşi să înceapă producţia.

Cei de la Ortac au promis un interviu pentru Radio România Actualităţi pe care l-au anulat însă în ultimul moment spunând că nu comentează planurile lor de viitor în Kremnica.

"Povestea Kremnica e încheiată de fapt pentru că fără cianură exploatarea nu e rentabilă şi e clar că oamenii n-o vor aproba. Ce se va întâmpla în alte localităţi mai puţin dezvoltate economic, Detva de exemplu, unde doreşte exploateze aur, este întrebarea. Vom vedea. Va fi un test care ne va arăta cât de eficientă e legea minelor şi cât de implicaţi sunt oameni în viaţa comunităţilor în care trăiesc", mai spune Juraj Rizman.