Lourdes
Un mic sat francez devenea în februarie 1858 un loc sfânt, datorită apariţiei Fecioarei Maria, într-o grotă aflată pe malul râului Gave du Pau.
15 August 2010, 13:44
Un mic sat francez devenea în februarie 1858 un loc sfânt, datorită apariţiei Fecioarei Maria, într-o grotă aflată pe malul râului Gave du Pau. Astăzi, la LOURDES credincioşii catolici, şi nu numai, vin pentru a se ruga, dar şi pentru a-şi vindeca rănile.
Fecioara Maria a ales să se adreseze, în apariţiile sale copiilor săraci, aşa cum s-a întâmplat în cazul micuţei Bernadette Soubirous, o fetiţă de 14 ani, care, în timp ce aduna vreascuri cu sora ei şi cu o prietenă, în apropierea stâncii Massabielle s-a întâlnit cu "Doamna tânără, îmbrăcată în alb", ce i-a schimbat radical destinul. Micuţa Bernadette a vorbit cu Fecioara Maria de 18 ori şi a primit sfaturi, dar şi secrete rămase multă vreme ascunse muritorilor de rând. Principalul mesaj al Fecioarei se referea la vindecarea celor bolnavi, la alinarea suferinţelor. Sfânta Maria a îndemnat-o pe Bernadette să caute izvorul cu apă vindecătoare, care a ţâşnit din stâncă şi a fost strânsă apoi într-un bazin special unde oamenii au început să se adune, tot mai mulţi, de la an la an. Se spune că primele vindecări au avut loc în martie 1858: o femeie paralizată (Catherine Latapie) şi un bărbat orb (Louis Bouriette).
Peisajul de la Lourdes pare a rememora suferinţele prin care a trecut Maria. Grota aminteşte de ieslea de la Betleem, unde a sosit pe lume Fiul lui Dumnezeu în sărăcie. Izvorul cu apă vindecătoare simbolizează sângele şi apa care au ţâşnit din coasta lui Isus pe cruce când soldatul roman a înfipt suliţa sub privirea Maicii îndurerate. Cei ce simt prezenţa Mariei sunt, mai ales, cei bolnavi, cei slabi, cei abandonaţi şi săraci. Bernadette însăşi provenea dintr-o familie săracă, cu şase copii, care abia aveau ce mânca. Locuia cu familia într-o închisoare părăsită, era analfabetă, iar trupul său era chinuit de astm.
Fata a ales calea bisericii şi a intrat în mănăstirea din Nevers cu numele de Maria Bernarda. La 36 de ani moare de cancer la genunchi, cu piciorul intrat în putrefacţie. Scepticii s-ar întreba de ce Maria nu a vindecat-o. Dar sora Bernarda era fericită pentru că Fecioara îi spusese într-una din apariţii: "Eu nu-ţi promit să te fac fericită în lumea aceasta, ci în lumea cealaltă".
Când a fost necesară exhumarea sa în vederea procesului de sanctificare, trupul Bernadettei a fost descoperit intact. În 1925 a fost beatificată, iar pe 8 decembrie1933, Papa Pius al XI-lea a canonizat-o. 11 februarie este Ziua Bolnavului, sărbătoarea Sfintei Fecioare Maria de la Lourdes. Astăzi, pelerinii pot vedea trupul maicii Maria Bernarda în capela mănăstirii din Nevers, într-un sicriu de cristal. Pare că doarme, senină, marcată de miracolul pe care l-a trăit cu peste 150 de ani în urmă.
Micul orăşel comercial din secolul al 19-lea, cu doar 4 mii de suflete, numără acum 15 mii de locuitori şi a devenit unul dintre cele mai mari locuri de pelerinaj din întreaga lume - 6 milioane de vizitatori pe an. Pe dealuri, printre copaci, se află flori şi statui, iar deasupra grotei se ridică trei biserici, într-una dintre ele - Basilica subterană a Sfântului Pius – putând încăpea 20 de mii de persoane. Un centru medical îi primeşte şi îi găzduieşte pe pelerini, în special pe cei infirmi şi bolnavi, iar doctorii pot constata vindecările miraculoase. În epoca modernă oamenii sosesc pe aeroportul oraşului, cel mai tranzitat din Franţa, după cel din Paris, iar numărul hotelurilor situează Lourdes-ul tot pe un loc doi, după capitală.
Cei ce vin aici, pentru a se vindeca, împlinesc ceea ce i-a spus Maria Bernadettei: "Vreau ca lumea să vină aici în pelerinaj.”
Într-un mic orăşel aflat la 130 de kilometri de Lisabona se strâng anual patru milioane de pelerini, mai ales pe 13 mai şi 13 octombrie. Ei o celebrează pe Sfânta Maria, care s-a arătat celor trei copii păstori.