Generaţia Piteşti
Petru Cojocaru a fost printre cei şase sute de tineri care nu au facut istoria, dar au trăit-o, şi au trăit-o într-una dintre cele mai negre pagini ale comunismului din România.
Articol de Simona Şerbănescu, 28 August 2012, 12:14
"Doamne, Doamne, tot zic Doamne / Dumnezeu pare că doarme / Cu capul pe-o mănăstire / Şi de nimeni n-are ştire”- celebrele versuri ale lui Lucian Blaga l-au însoţit pe Petru Cojocaru în toată perioada de detenţie.
Petru Cojocaru a fost printre cei şase sute de tineri care nu au facut istoria, dar au trăit-o, şi au trăit-o într-una dintre cele mai negre pagini ale comunismului din România - în mijlocul infernului, în Experimentul Piteşti.
Puţini au fost cei care au mai dorit să-şi amintească. Cu atât mai puţin să vorbească despre malformarea personalităţii în teroare.
Credinţa. dragostea şi speranţa -repere creştine fundamentale- erau spulberate. Sufletul uman exploda, iar personalitatea era zdrobită.
La distanţă de şaizeci de ani, la prima Şcoală de vară organizată de Alin Mureşan prin Centrul de Studii în Istorie Contemporană, tinerii de astăzi au fost faţă în faţă cu tinerii de atunci.
Faţă în faţă, despre mecanismele supravieţuirii, despre sufletul uman.
Audio: