Efectul Coandă pe mâna copiilor

Micuţii au fost ajutaţi să construiască avioane din hârtie sau carton, folosindu-se de nişte machete pe care le-au decupat şi apoi le-au lipit pentru a crea un astfel de aparat de zbor în 3D.

Organizatorii – Clubul Henri Coandă şi Asociaţia Henri Coandă – le-au pregătit tinerilor vizitatori şi un experiment prin care să înţeleagă în ce constă efectul Coandă.

Membrii Asociaţiei Henri Coandă le-au pus la dispoziţie inclusiv ejectorul Coandă pentru .... a se juca cu el.

AUDIO: Reportaj "Copii şi Henri Coandă"

Mai exact un tub deschis la ambele capete cu diametru de aproximativ 15 centimetri şi antrenat cu ajutorul unui aspirator i-a ajutat pe cei mici să-l cunoască mai bine pe Henri Coandă. Tubul – în speţă ejectorul Coandă, care după spusele lui Sorin Dinea, preşedintele Asociaţiei Henri Conadă, ar fi trecut cândva chiar prin mâinile marelui savant român – permitea vehicularea aerului în interiorul său. Implicit, balonaşele mici lăsate liber în dreptului unei deschizături a ejactorului erau aspirate de acesta pe o parte şi aruncate pe partea cealaltă, spre marea distracţie a auditoriului.

Vezi aici care a fost reacţia copiilor :

Pentru o mai bună înţelegere, Sorin Dinea le-a mai făcut un experiment. De această dată, în dreptul unei deschideri a ejectorului Coandă a fost aşezată o tăviţă mică în care se afla tămâie fumegând. Fumul a fost redirecţionat de jeturile de aer puse în mişcare de ejector şi copiii au putut să vadă astfel în ce constă efectul Coandă.

Vezi aici în ce constă experimentul:

Organizatorii au sperat că în acest fel barierele între generaţii vor fi rupte, iar invenţiile marelui savant român, accesibile pentru orice vârstă, vor putea fi în sfârşit exploatate şi în România.

Evenimentul şi-a propus, totodată, să marcheze ziua de naştere a lui Henri Coandă, să îi familiarizeze pe copii – reprezentanţi ai viitoarelor generaţii – cu descoperirile inginerului şi fizicianului român fascinat de miracolul vântului şi să le ofere o mică mostră din ceea ce vor putea vedea în mod curent în Casa Henri Coandă din zona bucureşteană a Pieţei Victoriei, când va fi deschisă publicului.

Misiunea Henri Coandă

Asociaţia Henri Coandă este o organizaţie non-guvernamentală care intenţionează să construiască un muzeu Coandă adunând memoria documentelor şi invenţiilor sale din lumea intreagă pentru a le pune la dispoziţia publicului roman nemijlocit şi fără niciun fel de restricţii.

De altfel, iniţiatorii acestui proiect promit şi că toţi cei interesaţi de munca savantului vor putea să studieze de aproape prototipurile create de el, inclusiv atingând exponatele, ceea ce în momentul de faţă nu este permis în niciun muzeu.

Documentele şi obiectele donate Statului Român de familia Coandă sunt acum depozitate la mai multe instituţii de cultură din ţară.

În plus, Asociaţia Henri Coandă şi-a asumat misiunea de a păstra patrimonial savantului, de a promova o imagine corectă a sa şi de a-I continua opera ştiinţifică.

Familia marelui om de ştiinţă român a donat, în 1969, Academiei Române şi casa în care acesta a locuit pentru a fi tranformată în Muzeu.

În ultimii trei ani ai vieţii, revenit în ţară, Henri Coandă chiar a locuit într-o parte din casă. Toate obiectele din ea, au fost transferate la Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida, unde au rămas fără a fi însă expuse...Este vorba de brevete, machete, tablouri, medalii, diplome, fotografii, sau scrisori.

De cealaltă parte, Clubul Henri Coandă s-a înfiinţat la începutul lunii martie, anul acesta cu scopul de a-i sprijini pe copii prin ateliere tematice să descopere fabuloasa lume, din perspectivă ştiinţifică şi să-I încurajeze să urmeze o astfel de carieră, prin analogie cu efectul Coandă care pleacă de jos şi creşte.

Ce este Efectul Coandă ?

Efectul Coandă sau devierea jeturilor de fluid în apropierea suprafețelor curbe a fost pentru prima dată observat de savantul Henri Coandă în 1910 în timpul zborului de testare al unuia din primele sale avioane, care a fost totodată şi primul avion cu reacție din lume.

Testarea s-a soldat însă cu distrugerea sa. În timpul scurtului zbor, Coandă a putut observa alinierea apropiată de alipire a jeturilor de gaze arse față de fuzelajul avionului. Ulterior, acest efect a fost denumit „efectul Coandă”, în onoarea sa.

Fenomenul se poate observa şi printr-un experiment uşor de făcut.

Se apropie o lingură de un jet de apă de la robinet, cu partea convexă a lingurii orientată spre jet. Jetul de apă trebuie să aibă o curgere uniformă.

Rezultatul: în apropierea jetului de apă, lingura va fi atrasă brusc către jet.Dacă ea este imobilă (adică fixată) iar jetul de apă poate fi mișcat, atunci jetul de apă părăsește traiectoria avută anterior şi curge după o alta mai curbată, după forma convexă a lingurii.

Cine este Henri Coandă?

Henri Coandă s-a născut la Bucureşti în 7 iunie 1886, ca al doilea copil al unei familii numeroase.

Tatăl lui fusese generalul Constantin Coandă, profesor de matematică la Şcoala naţională de poduri şi şosele din Capitală şi fost prim-ministru al României pentru o scurtă perioadă de timp în 1918.

Mama sa, Aida Danet, a fost fiica medicului francez Gustave Danet, originar din Bretania.Încă din copilărie viitorul inginer şi fizician era fascinat de miracolul vântului, de care îşi va aminti şi mai târziu.

Henri Coandă a fost mai întâi elev al Școlii Petrache Poenaru din București, apoi al Liceului Sf. Sava 1896, unde a urmat primele 3 clase, după care, la 13 ani, a fost trimis de tatăl său, care voia să-l îndrume spre cariera militară, la Liceul Militar din Iași 1899. A absolvit liceul în 1903 primind gradul de sergent major și şi-a continuat apoi studiile la Școala de ofițeri de artilerie, geniu și marină din București.

Pasionat de probleme tehnice și mai ales de tehnica aviaticii, Henri Coandă a construit în 1905 un avion-rachetă pentru armata română.

Mai târziu, cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel și al savantului Paul Painlevé, Henri Coandă a efectuat experimentele aerodinamice prealabile și a construit în atelierul de carosaj al lui Joachim Caproni primul avion cu propulsie reactivă, de fapt un avion cu reacție, fără elice, numit convențional Coandă-1910, pe care l-a şi prezentat la al doilea Salon internațional Aeronautic de la Paris, din 1910.