Strategia Dunării

Realizator: Strategia Dunării configurează o nouă macroregiune europeană cu o populaţie de 155 de milioane de oameni.

Ce este Strategia Dunării, cui îi serveşte şi care sunt domeniile prioritare pe care şi le-a stabilit.

L-am invitat în studioul Radio România, înainte de evenimentul de astăzi, pe domnul ambasador Viorel Ardeleanu, coordonatorul pentru România al Strategiei Dunării.

Şi dat fiindcă documentele sunt deja publice, am intrat puţin în istorie, Strategia Dunării este o iniţiativă a României şi Austriei, forma documentelor pe care le putem consulta astăzi este rezultatul unui brainstorming, la care au participat toate ţările din zona dunăreană, în urma căruia, ştim acum, au fost identificaţi cei patru piloni, cele patru mari priorităţi.

Viorel Ardeleanu: Iniţial, s-a discutat, propunerea Comisiei a fost pentru trei piloni şi anume, un pilon de mobilitate, ceea ce însemna transport, energie, comunicaţii.

Al doilea pilon referitor la protecţia mediului şi protecţia împotriva unor fenomene meteorologice extreme, precum inundaţiile sau seceta şi al treilea pilon de dezvoltare economico-socială.

Ulterior, am mai fost adăugat un pilon important, la propunerea mai multor state membre, referitor la dezvoltarea capacităţii administrative şi probleme de securitate, lupta împotriva crimei organizate, a migraţiei ilegale. Deci, acum, avem patru piloni.

Realizator: Sunt toate ţările din zonă interesate, în egală măsură, de toţi cei patru piloni sau fiecare îşi alege ceea ce îi trebuie mai mult în acest moment?

Viorel Ardeleanu: Nu toate ţările sunt interesate, în egală măsură, de toţi patru piloni. România este interesată, ca şi Austria, dar sunt unele state din regiune care preferă sau pentru care unul dintre piloni este prioritar, având în vedere anumite caracteristici ale ţării respective.

Pot să dau un exemplu. Pentru Ungaria, pilonul prioritar este cel privind protecţia mediului, calitatea apei, biodiversitatea. Acestea sunt elementele pe care Ungaria le consideră ca fiind de primă importanţă.

Realizator: Pe lângă aceste priorităţi, Ungaria mai are o preocupare, va fi la Preşedinţia Uniunii Europene în prima jumătate a anului viitor şi va coordona adoptarea şi începerea aplicării Strategiei Dunării. Emil Groza transmite din Budapesta.

Reporter: Adoptarea şi implementarea Strategiei privind regiunea Dunării ocupă un loc important printre priorităţile preşedinţiei ungare ale Uniunii Europene din prima jumătate a anului viitor. Autorităţile de la Budapesta apreciază că Uniunea Europeană creează valori prin elaborarea de strategii referitoare la macroregiuni şi deschide perspectivele unei noi forme mai eficiente a cooperării, de o mare importanţă în întregul context european.

Acestea sunt de părere că Strategia Dunării oferă o oportunitate unică Uniunii şi, în special, statelor membre riverane, ca în baza intereselor reciproce să-şi stabilizeze cooperarea politică şi economică cu ţările din Balcani, contribuind astfel la extinderea procesului de integrare europeană în regiune.

Totodată, din perspectiva Ungariei, Strategia Dunării trebuie să reprezinte un bun exemplu în privinţa realizării unui management integrat al apelor. Oficialii de la Budapesta sunt de părere că apa, ca valoare europeană, ar trebui să aibă un rol important în cadrul Strategiei şi că este necesară crearea condiţiilor de control şi monitorizare, astfel încât cel mai târziu, până în anul 2027, apele din toate ţările din regiunea Dunării să atingă un nivel adecvat.

Acordarea unei atenţii deosebite transporturilor, îmbunătăţirea condiţiilor privind navigarea pe Dunăre, dar şi dezvoltarea reţelelelor de transport rutier şi feroviar sunt, de asemenea, aspecte importante pentru Ungaria.

Potrivit unui document al Ministerului ungar de Externe, dezvoltarea coridorului paneuropean pe ruta Lyon-Veneţia-Trieste-Ljubljana-Budapesta-Lvov-Kiev este de o importanţă deosebită pentru Ungaria, la fel ca şi extinderea până la Budapesta a liniei feroviare de mare viteză Paris-Strasbourg-Sttutgart-Viena-Bratislava.

În ceea ce priveşte domeniul energiei, Ungaria consideră esenţială creşterea securităţii aprovizionării, consolidarea competiţiei pe piaţă şi reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice, iar cunoaşterea şi ştiinţa trebuie să ocupe, de asemenea, un loc important în cadrul Strategiei Uniunii Europene privind regiunea Dunării.

Realizator: Domnule ambasador Ardeleanu, după cum a reieşit deja din ce spuneaţi dumneavoastră, există patru piloni, în interiorul fiecărui pilon există mai multe teme. Dacă ar fi să coborâm la nivelul temelor, care sunt temele care preocupă România cel mai mult din toţi aceşti patru piloni?

Viorel Ardeleanu: Planul de acţiune a fost împărţit în 11 domenii prioritare. Dintre aceste domenii prioritare, România este interesată, în primul rând, de navigabilitate, bineînţeles, pentru că... să nu uităm că Dunărea, pe teritoriul României, are peste 1.000 de kilometri, este statul din bazinul Dunării cu cel mai lung traseu al Dunării pe teritoriul ţării. Apoi, suntem foarte interesaţi de protecţia mediului, în primul rând, de protecţia la fenomene extreme, deci gestiunea riscurilor împotriva inundaţiilor, împotriva secetei şi, bineînţeles, de partea de colectivitate, de turism şi cultură, pentru care tot bazinul Dunării are un potenţial extrem de ridicat.

Realizator: Acum, sigur că, de obicei, când este vorba de un nou program, putem să numim Strategia Dunării program, imediat se pune întrebarea: "De unde se finanţează?". Noi suntem în mijlocul unui buget al Uniunii Europene, deci lucrurile sunt deja împărţite, cum se va finanţa Strategia Dunării, care, sperăm, se va adopta anul viitor?

Viorel Ardeleanu: Deja, am avut o discuţie la nivelul coordonatorilor naţionali pe această temă, a finanţării, nu va fi lansată, cu această ocazie, o linie financiară specială în cadrul bugetului Uniunii Europene, pentru că, exact după cum spuneaţi, suntem la mijlocul exerciţiului bugetar, 2007-2013, dar nu trebuie să uităm că din cele peste 95 de miliarde de euro fonduri structurale şi nu numai, deci fonduri UE alocate pentru această regiune în exerciţiul financiar 2007-2013, au fost cheltuite până acum aproximativ jumătate, deci mai sunt aproape 50 de miliarde de euro care pot fi utilizaţi pentru implementarea unor proiecte concrete în regiune până în 2013.

Sumele sunt destul de mari. Deci nu de fonduri, să zicem, ducem lipsă, ştim foarte bine că problema noastră este capacitatea de accesare, deci de cheltuire a fondurilor.

Realizator: ..şi de absorbţie.

Viorel Ardeleanu: Exact.

Realizator: Strategia Dunării înseamnă, pe de o parte, comunicarea care se va face şi, pe de altă parte, un plan de acţiune. Ştiu că în cursul acestui an au fost nenumărate ocaziile pe care le-aţi organizat pentru brainstorming, aţi invitat toţi actorii care pot să se implice şi să beneficieze de pe urma Strategiei Dunării, să vină cu proiecte concrete. În momentul acesta, România poate să pună pe masă, dacă astăzi s-ar aproba Strategia Dunării, nişte proiecte concrete şi care ar fi acestea?

Viorel Ardeleanu: Împreună cu Ministerul de Externe, dar şi alte ministere, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, de asemenea, împreună cu parteneri din mediul privat, am organizat mai multe conferinţe şi dezbateri publice pentru a strânge un portofoliu, o listă de proiecte concrete.

De asemenea, avem şi un grup de lucru interministerial, cam două reuniuni pe lună, în cadrul căruia dezbatem exact aceste probleme. Avem un portofoliu deja de câteva mii de proiecte. Ministerul care are acest rol tehnic, de strângere a acestor proiecte, este Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Problema este, bineînţeles, realizarea unei prioritizări, pentru că nu putem lansa mii de proiecte deodată, şi determinarea modalităţii de finanţare pentru fiecare dintre aceste proiecte.

Realizator: Mecanismul acesta este pus la punct?

Viorel Ardeleanu: Mecanismul este pus la punct la nivel naţional. Noi utilizăm un fel de grilă pentru fiecare dintre aceste proiecte şi, astfel, avem o imagine acum care sunt solicitările diferitelor niveluri de decizie din România, de la comunităţi locale, simpli cetăţeni până la, bineînţeles, nivelul naţional şi proiectele transfrontaliere.

Deci avem un mecanism, însă proiectele vor fi discutate concret anul viitor, atunci când vor fi nominalizaţi coordonatorii domeniilor prioritare şi fiecare coordonator îşi va crea un grup de lucru cu reprezentanţii statelor din regiune, în care se vor dezbate concret aceste proiecte care pot fi începute şi finalizate pe termen scurt, mediu sau lung.

Realizator: Deci în interiorul acestor direcţii prioritare se vor organiza probabil call-uri sau licitaţii pentru proiectele din domeniul respectiv sau se va stabili o ierarhie de prioritate în funcţie de decizia...

Viorel Ardeleanu: Call-urile vor fi cele clasice pentru diversele fonduri, pentru că fiecare tip de fond european are o anumită procedură, nu vorbesc de fondurile de coeziune sau fondul social european sau fondul de dezvoltare regională sau fondul de dezvoltare rurală. Deci procedurile vor fi cele cunoscute, cele clasice.

Realizator: Şi proiectele din cadrul strategiei vor avea un fel de prioritate.

Viorel Ardeleanu: Putem să folosim o astfel de posibilitate, să dăm un fel de bonus proiectelor care au "eticheta" Strategiei Dunării, să le dăm un fel de bonus, astfel încât ele să fie finanţate cu prioritate.

Realizator: Şi acum, pentru curiozitatea noastră, dar şi ca stimulent de gândire pentru cei care nu s-au implicat de la început în acest proces, îmi puteţi da câteva exemple de asemenea proiecte?

Viorel Ardeleanu: Vreau să reamintesc că fiecare stat membru a trimis una sau două contribuţii scrise Comisiei Europene, de fapt, Direcţiei Generale de Politică Regională Digi Regio, în care şi-a exprimat priorităţile ca acţiuni şi ca proiecte concrete.

Un exemplu de proiect important este canalul Bucureşti-Dunăre, un proiect care nu este nou, ideea este veche, chiar are peste o sută de ani, el a fost început apoi, înainte de 1989, şi lucrările s-au înterupt prin 1992, mi se pare.

Acum, ideea este reluată, se va face un nou studiu de fezabilitate, pentru că un asemenea canal, legarea Bucureştiului la Dunăre şi realizarea acestui vis, aş putea spune, ca Bucureştiul să devină a cincea capitală la Dunăre este un obiectiv de foarte mare importanţă pentru noi.

Alte exemple sunt realizarea a două noi poduri peste Dunăre, între România şi Bulgaria. De asemenea, în domeniul protecţiei mediului, crearea unui institut de cercetări pentru protecţia mediului pe Dunăre, Delta Dunării, cu implicaţii asupra Mării Negre. Acestea sunt, să zicem, câteva exemple de proiecte majore.

Realizator: Să vedem două modele ale felului în care se pune problema priorităţilor în zona Uniunii Europene! Mai întâi, corespondenţa din Germania a lui Ovidiu Suciu reprezintă modelul ţării de la izvoarele Dunării, care vorbeşte de "interese".

Reporter: Germania este una din ţările deosebit de interesate de Strategia Dunării. Perspectiva de afaceri a firmelor germane în noul context se lărgeşte considerabil. Germania este principalul partener comercial al celor mai multe state dunărene şi deţine hegemonia economică în Europa de Sud-Est, nu doar prin numeroasele asociaţii economice create de guvernul german şi de mediul privat, ci şi cu ajutorul minorităţilor germane din aceste ţări.

Strategia Dunării este un proiect la care Berlinul a contribuit semnificativ. Companiile şi asociaţiile de afaceri germane au solicitat crearea unui cadru şi mai profitabil de desfăşurare a activităţilor comerciale în sud-estul Europei.

Potrivit planului de acţiune, Uniunea Europeană va sprijini financiar, în următorii ani, proiectele celor 14 ţări, din sudul Bavariei la Marea Neagră, cu 95 de miliarde de euro. Potrivit Camerei de Industrie şi Comerţ din Ulm, care se ocupă de activităţile economice dunărene, strategia reprezintă o concretizare a solicitărilor firmelor germane. Acestea doresc paşi clari spre îmbunătăţirea mediului de afaceri în spaţiul dunărean, prin dezvoltarea infrastructurii de transport în special, pe cale fluvială şi feroviară.

De asemenea, mediul de afaceri din sudul Germaniei cere sprijinirea pregătirii şi calificării avansate a forţei de muncă în statele danubiene. Firmele dispuse să facă investiţii regionale trebuie să beneficieze de avantaje - mai spune Camera de Comerţ din landul Baden-Württemberg.

Toate propunerile au fost preluate de Comisia Europeană, stimularea proiectelor ecologice şi măsruile comune de securitate în spaţiul dunărean sunt, la rândul lor, incluse în planul de acţiune. Interesele economice germane în regiune sunt imense, din Austria până în România, Republica Federală este cel mai important partener comercial. 25% din investiţiile străine în Austria şi Ungaria aparţin firmelor germane.

Situaţia este similară în România şi Bulgaria, unde investiţiile germane sunt mai mari decât în statisticile oficiale, pentru că se derulează, în unele cazuri, prin firme austriece sau olandeze. În România, companiile germane sunt gata să intre pe lucrativa piaţă a proiectelor de mediu, care va fi sprijinită cu fonduri europene de peste 4,5 miliarde de euro până în 2013.

Realizator: La celălalt capăt al Dunării, Bulgaria are câteva proiecte concrete.

Reporter(Petio Petkov): Sofia va lansa mai multe proiecte de infrastructură, printre care două poduri noi, eventual în zona Silistra-Călăraşi şi Rahova-Bechet, extindere cu încă două benzi a unor drumuri de importanţă internaţională, precum cele Vidin - autostrada Hemus, Ruse - Biala şi |Ruse - Şumen, reabilitarea podului Ruse-Giurgiu, care funcţionează de peste 50 de ani, sau construirea unui nou pod în zonă.

Pentru aceste proiecte se prevede participarea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Bulgaria va participa activ la realizarea Strategiei Dunării în perioada 2014-2020. După cum a spus ministrul dezvoltării regionale şi îmbunătăţirii teritoriului, Rosen Plevneliev, modernizarea podului Ruse-Giurgiu va putea demara după ce Bulgaria şi România vor fi admise în zona Schengen. 250 sunt propunerile Sofiei pentru Strategia Dunării.

Planul comun de acţiune va fi adoptat în primăvara lui 2011. Silistra, Vidin şi Ruse sunt printre centrele urbane unde vor fi realizate un număr mare de proiecte. În cadrul strategiei, Bulgaria va încerca să obţină finanţare pentru continuarea construcţiei autostrăzii Sofia-Varna, din care funcţionează aproximativ 180 de kilometri.

Coordonatorul proiectelor din partea Bulgariei va fi ministrul Plevneliev. Ruse va deveni centrul administraţiei bulgare a strategiei.

Realizator: Domnule ambasador Ardeleanu, sigur este foarte important ca România să susţină aceste proiecte. Probabil că unele vor fi susţinute din două direcţii. Cele două poduri peste Dunăre ştiu că sunt şi o prioritate a Bulgariei. Cred că este foarte important însă pentru mediul de afaceri din România să reuşească să participe la implementarea acestor proiecte. Ce semnale aveţi din partea mediului de afaceri? Ce interes manifestă?

Viorel Ardeleanu: Mediul de afaceri este foarte interesat. Ne-am organizat în parteneriat cu World Trade Center Institute din Bucureşti, în octombrie, un prim forum de afaceri privind proiecte care să fie implementate în cadrul planului de acţiune pentru Strategia Dunării. A fost un eveniment care s-a bucurat de succes.

Anul viitor, vom organiza alte evenimente de acest gen şi cu alţi parteneri din mediul de afaceri, cu camerele de comerţ, cu asociaţiile patronale. Noi încercăm să atragem mediul privat din România, dar bineînţeles şi din celelalte state din regiune şi, în general, din statele membre UE la implementarea acestor proiecte. Nu trebuie să ne limităm numai la fondurile europene sau la fondurile din bugetul naţional, trebuie să utilizăm şi fonduri private.

Şi aceste parteneriate despre care se tot discută, parteneriatele public privat, sunt esenţiale pentru a accelera punerea în aplicare a unor astfel de proiecte.

Realizator: Haideţi, deja având, să zicem, partea formală a Strategiei Dunării pe masă, să ne gândim la perspectiva adoptării ei. Suntem în decembrie, avem documentele. Ce urmează?

Viorel Ardeleanu: În cadrul semestrului I anul viitor, în timpul preşedinţiei ungare, vor mai urma doi paşi: în aprilie, consiliul deja la nivel de miniştri, Consiliul Afacerilor Generale, va aproba această strategie elaborată de către Comisie, iar apoi, adoptarea finală se va face de către şefii de stat şi de guvern, în iunie, la reuniunea Consiliului European de la sfârşitul preşedinţiei ungare.

În paralel, va începe implementarea proiectelor. De fapt, sigur, documente putem să facem unele chiar foarte bune, strategia este deja un succes, pentru că este cunoscută şi a generat un angajament politic extraordinar, reamintesc summit-ul privind Dunărea de la Bucureşti din 8 noiembrie, dar noi vom dovedi cetăţenilor, pentru că acesta este obiectivul principal, să dovedim cetăţenilor că această strategie va aduce schimbări în viaţa lor, va creşte calitatea vieţii.

Şi cetăţenii europeni din bazinul Dunării vor găsi proiecte în care să se regăsească, să fie atraşi de a rămâne în această regiune şi de a participa şi ei la realizarea acestor proiecte. ealizator: Efortul dumneavoastră diplomatic ştiu că nu se încheie aici, pentru că încă mai sunt de definitivat mecanisme de aplicare a Strategiei Dunării.

Din cele 11 direcţii prioritare, cum se va decide managementul pe fiecare direcţie şi ce aspiraţii are România?

Viorel Ardeleanu: Fiecare stat membru a făcut anumite oferte de ce domenii prioritare ar putea să coordonoze. România şi-a manifestat oferta în domeniile privind navigabilitatea, turismul şi cultura, managementul riscurilor.

De asemenea, probleme legate de cercetare şi educaţie. Aceste oferte vor fi analizate în cadrul unei reuniuni viitoare a coordonatorilor naţionali şi împreună cu Comisia se va decide care stat membru, de fapt, în general, unul sau două state membre UE, care vor coordona aceste domenii. În luna ianuarie vom şti exact cum se vor aloca aceste coordonări.