Sindicatele critică legea salarizării unice

Realizator: Astăzi ar putea fi o zi a clarificărilor în legătură cu asumarea răspunderii guvernului pentru unele pachete de legi. Aşa cum premierul a anunţat în repetate rânduri, Executivul intenţionează să-şi asume răspunderea pe legile educaţiei, cu toate că încă nu este clar asupra căreia dintre variante. PSD susţine că va fi vorba despre Codul Educaţiei elaborat de minister şi de ministrul Ecaterina Andronescu, premierul Emil Boc nu a fost la fel de tranşant.

În urmă cu o oră şi jumătate primul ministru a avut o întâlnire la guvern cu preşedintele PSD, Mircea Geoană, acesta din urmă venind la sediul Executivului pentru a susţine, conform ştirilor de presă, varianta doamnei Andronescu. Un alt punct important este cel legat de legea unică a salarizării în sistemul bugetar, lege asupra căreia au fost discuţii până ieri seară la guvern.

Au plecat nemulţumiţi de la aceste discuţii atât unii lideri sindicali, cât şi reprezentanţii magistraţilor. Invitaţii ediţiei noastre de astăzi, pentru a discuta despre acest din urmă proiect, şi anume proiectul de lege privind legea unică privind salarizarea în sistemul bugetar, invitaţi sunt aşadar, toţi prin telefon, liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Aurel Cornea, judecătoarea Viorica Costiniu, preşedinte de onoare al Asociaţiei Magistraţilor din România şi liderul sindicaliştilor din Administraţia Publică, Vasile Marica. Încep cu domnul Hossu. Bună ziua şi vă mulţumim.

Bogdan Hossu: Bună ziua.

Realizator: Domnule Hossu, în ce stadiu se află de fapt acum legea unică de salarizare, de ce mai este nevoie de un răgaz până sâmbătă?

Bogdan Hossu: Pentru că la actualul proiect de lege ultima variantă pe care majoritatea partenerilor sociali au primit-o în cursul zilei de luni seara, sau marţi de dimineaţă, există încă disfuncţionalităţi atât pe verticala structurilor diferitelor sectoare bugetare. Pentru acest motiv ieri s-au făcut trei întâlniri punctuale pe trei domenii mari care aveau mari disfuncţionalităţi - mă refer la sănătate, învăţământ şi justiţie. Şi doi, pentru că există o mare problemă asupra paralelismului, sau dacă vreţi, orizontalei comparate legate de importanţa şi restricţiile pe care diferitele funcţii le au în raport cu alte funcţii.

Realizator: Puteţi să ne oferiţi un exemplu de disfuncţionalităţi pe orizontală, comparativ?

Bogdan Hossu: Cel mai simplu exemplu dacă vreţi este problema legată de justiţie, în care sunt probleme legate de ierarhiile comparative cu puterea executivă sau puterea legislativă şi care trebuiesc, într-o formă sau alta, reglementate, ca într-adevăr raporturile între diferitele sectoare, - de exemplu, judecătorul comparativ cu profesor universitar, sau un medic specialist - trebuie să aibă nişte raporturi echitabile care să reflecte atât restricţiile fiecărei funcţii în parte, cât şi, în acelaşi timp, importanţa, dacă vreţi, a funcţiei respective, a postului respectiv.

Realizator: Dvs. spuneţi despre o comparaţie între salarizarea judecătorilor şi cea a medicilor şi profesorilor. Ce categorie este defavorizată, după părerea dvs., ca să fie clar?

Bogdan Hossu: Nu, e o problemă legată de disfuncţionalităţi şi raporturile trebuiesc găsite echilibrat, pentru că evident sunt...

Realizator:...Adică în ce parte e dezechilibrat?

Bogdan Hossu: Este greu de spus la ora actuală, pentru că la fiecare sector s-au făcut observaţii şi trebuiesc, într-o formă sau alta, regăsite echilibrele date. De exemplu, ca să vă dau un lucru mult mai simplist, e problema nivelului de pornire la studiile superioare, implicit şi pentru celelalte studii, a funcţiilor cu studii superioare, care, după diferitele sectoare bugetare, au nivel de pornire diferit: de la 1,5 coeficient la 2,1. Evident că diferenţele creează probleme şi în acelaşi timp dau, dacă vreţi, diferite întrebări legate de necesitatea de calificare, necesitatea asumării unor răspunderi cu implicaţii multiple.

Realizator: Pentru că aţi pomenit despre domeniul justiţiei, rugându-vă să rămâneţi împreună cu noi, o invit în discuţie pe doamna judecător Viorica Costiniu. Doamnă judecătoare, ministrul a invitat astăzi sau a convocat preşedinţii de instanţe la o videoconferinţă. Ştiţi ce a avut de transmis domnul ministru Predoiu?

Viorica Costiniu: Bănuiesc că din nou vrea să ne aducă la cunoştinţă cât de mult se străduie domnia sa să aducă justiţia pe planul care este firesc în domeniul acesta al salarizării şi să sensibilizeze probabil instanţele cu privire la protestele care continuă şi vor continua până la rezolvarea problemelor, care nu ţin numai de legea de salarizare - cum s-a transmis ca mesaj din partea guvernanţilor - ci şi în legătură cu finanţarea sistemului şi desfăşurării unei activităţi normale de judecată.

Realizator: De ce nu vă convinge promisiunea, aşa cum a fost ea formulată public, sau oferta făcută de guvern ca judecătorii să aibă acelaşi nivel de salarizare cu cel al parlamentarilor?

Viorica Costiniu: Doamnă, în primul rând /.../ este proastă, nu are nici o filosofie, nu are nici o concepţie; pur şi simplu, fiecare a venit cu câte o idee, ce a visat peste noapte, ce i s-a părut, s-a mai consultat cu vecinii, cu bunica sau eu ştiu cu cine, a venit şi a transmis ca dispoziţie, lege. Nu are o formă juridică, nu respectă tehnica legislativă, pur şi simplu sunt chestiuni agramaticale, iar esenţa acestei legi este că nu are practic nici o structură care să vină în urma unei evaluări. Deci, prima măsură care trebuia luată când s-a stabilit o astfel de idee era să stabilească o lege cu principiile generale care să fie aplicate în diferite domenii.

Trebuia la fiecare domeniu - deci eu vorbesc pentru justiţie - să vedem, avem o lege de salarizare, să vedem care sunt minusurile, să vedem care sunt plusurile; noi am spus că sunt enorm de multe lucruri care le-am criticat şi la momentul când s-a pus în aplicare legea actuală de salarizare, pentru că trebui...clientelismul politic trebuia satisfăcut inclusiv în justiţie, şi atunci în defavoarea celor care muncesc şi care sunt şi rămân în justiţie în timp ce ceilalţi trec ca valurile, s-a ajuns la o situaţie de nemulţumire.

După ce se stabileau aceste lucruri trebuia să se meargă, raportat la celelalte două puteri ale statului, pe restricţii şi incompatibilităţi, la stabilirea unor raporturi între cele trei puteri. Toate profesiile sunt importante. Trebuia aşezată o ierarhie a funcţiilor, structurare socio-profesională, de manieră încât să satisfacă toate interesele, atât din punct de vedere al importanţei activităţii respective, al pregătirii profesionale, al evoluţiei în schimb a domeniului respectiv. Ori, ceea ce am găsit noi - vreau să vă spun că, potrivit declaraţiei domnului, Pogea nici dânsul, aseară, la discuţiile purtate cu noi şi în asistenţa liderilor sindicali, a declarat că nu are această lege; ea se află undeva la ministrul muncii, se discută în oglindă sau cu simulări, o poziţie, două, trei, la inspiraţie sau că acolo este o hibă, dar în nici un caz nu se merge pe criterii fundamentale şi care, cel puţin în ce ne priveşte pe noi, trebuie, eşti obligat să te uiţi către normele europene.

Nu o să am salariul de...colegul meu de la Curtea de Apel de la Londra are 10.600 de lire sterline. Nu o să am niciodată până mă pensionez această valoare. Dar principiile generale care se găsesc în actele normative internaţionale trebuie să se regăsească în punerea în practică. Iar în cea ce privesc parlamentarii, să nu uităm că parlamentarii nu stau în salariul de parlamentar, au sume forfetare şi 60% din cele ce primesc nu au obligaţie să le justifice, plus activităţi comerciale sau de orice altă natură care pot să-i dea sustenabilitate lui şi familiei lui pe perioada cât are un mandat de parlamentar.

Realizator: Şi care pentru magistraţi sunt excluse. Doamnă Costiniu, o să revenim cu dvs. Legătură telefonică nu este ideală. Aş merge la domnul Aurel Cornea, liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ. Sunt de acord sindicatele din învăţământ cu ultima variantă pe care aţi văzut-o pentru legea unică de salarizare?

Aurel Cornea: Nu. Categoric nu putem fi de acord cu această lege a salarizării, care este la fel de strâmbă ca şi legile precedente. Ea este o lege, până la urmă, a dezbinării naţionale, care în loc să aplice principiile de la care am plecat cu toţii şi pe care le-am convenit, a ajuns să fie o lege a bunului plac făcute de ministrul de finanţe împreună cu ministrul muncii şi eu ştiu cu alţi acoliţi care se învârt în jurul domniilor lor. Şi am să vă spun de ce. Revin la ceea ce spunea Bogdan Hossu, şi anume: principalul atribut al acestei legi trebuia să fie echivalarea pe orizontală a funcţiilor. La acest lucru am lucrat trei luni de zile, după care, pe picior, într-o noapte, totul a fost dat peste cap de către Ministerul Muncii.

Realizator: Dar cu ce argumente, de ce s-a întâmplat acest lucru?

Aurel Cornea: Nu se mai argumentează cu nimic, domnul Pogea este într-o criză generală de nervi...

Realizator: Din păcate nu putem avea şi o reacţie a Ministerului de Finanţe, am încercat, dar domnul ministru este angajat în şedinţa de guvern. Haideţi să vedem concret ce se întâmplă, ce vă nemulţumeşte.

Aurel Cornea: Vă explic numai câteva chestiuni. Deci, /.../ interiorul sistemului nostru s-au creat dezechilibre mai mari decât înainte. Cu alte cuvinte, un profesor cu gradul didactic 1, cu studii superioare de lungă durată, cu masterat, un profesor de liceu, deci care a ajuns la peste 40 de ani vechime, ceea ce nu avem decât 1.000 în ţară, are salariul mult mai mic decât o contabilă din unitatea de învăţământ. Şi acest lucru, vorbesc de această echivalare de care vorbeam, chiar în interiorul sistemului.

În afara sistemului avem învăţători - şi de la exemplul ăsta am plecat ieri - cu studii medii de specialitate, deci nu cu studii superioare, care au un salariu cu un coeficient mai mic decât sora de caritate cu studii medii dintr-un spital, sau cu asistenta cu studii medii dintr-un spital. Şi de unde ni s-au vândut în permanenţă iluzii că învăţământul şi profesorii sunt prioritate naţională şi etc, etc, cunoaşte şi legea şi ar trebui să fim şi am semnat cu toţii aceşti miniştri un document, că vom fi în prima treime a grilei de salarizare, acum ne trezim în ultima treime; cu alte cuvinte, în învăţământul preuniversitar numai acei 1000 de cadre didactice cu peste 40 de ani vechime şi gradul 1 au coeficient 4,3.

Realizator: Coeficientul ăsta, ca să înţelegem cu toţii, ce e, e foarte mic; cât ar trebui să fie?

Aurel Cornea: Acest coeficient se înmulţeşte cu salariul minim pe economie, care este prognozat pentru fiecare an şi funcţia să dea suma. /.../ În al doilea rând, am căzut cu toţii de acord ca la - a fost cel de-al doilea principiu enunţat şi asumat de toţi partenerii - cu acest acord de 30% maximum sporuri la fiecare categorie socioprofesională din sistemul bugetar. Aflăm cu stupoare aseară că de fapt nu mai este vorba de 30%, ci e vorba de 15% şi că acest procent nu se acordă fiecărui ordonator de credite, ci se acordă în general sistemului bugetar. Cu alte cuvinte, la învăţământ s-ar putea să îmi dea zero.

Realizator: Deci este o medie pe tot sistemul.

Aurel Cornea: Ca să faci o medie...

Realizator: Am înţeles. Pe de altă parte, dacă lucrurile rămân aşa, ce atitudine veţi adopta?

Aurel Cornea: Am să vă spun o altă mare aberaţie. Pentru profesorii cu gradul didactic 1, cu studii /.../ şi învăţători, institutori ş.a.m.d., deci care au ajuns la maximum în carieră, nu mai au ce să facă, de la 25 de ani în sus nu mai este prevăzută nici o majorare de salariu. Ori, acest lucru este aberent; omul ăsta nu mai este motivat să intre şi să rămână în sistem. Deci dacă un om...

Realizator: Dar ce veţi face dacă lucrurile rămân aşa?

Aurel Cornea: Păi, eu chiar acum mă îndrept spre o şedinţă a noastră, a colegiului liderilor şi o şedinţă a confederaţiei sindicatelor democratice din România, în care o să prezentăm situaţiile astea şi, firesc, o să ne stabilim şi agenda pentru etapa următoare, pentru că este inadmisibil ce se întâmplă.

Realizator: Dumneavoastră spuneţi că varianta la care s-a lucrat până duminică era mai elaborată şi că lucrurile s-au schimbat de duminică până marţi.

Aurel Cornea: Nu, nu, nu, nu până duminică, până acum circa o lună de zile, cât am lucrat toţi partenerii sociali şi am stabilit acele echivalenţe, după care s-a ajuns la Ministerul de Finanţe, care le-a ajustat în funcţie de bunul lor plac şi de banii pe care preconizează să-i aibă în 2015. Vreau să vă spun că la anul fondurile sunt îngheţate, că pentru anumite /.../ şi ele vor fi îngheţate şi în continuare, iar ieri i-am cerut în mod expres domnului prim-ministru Boc, întrucât termenul stabilit cu Fondul Monetar Internaţional este 31 octombrie, de aprobare a acestei legi, să amâne adoptarea ei în grabă prin asumarea răspunderii pe 2 septembrie, mai având o lună la dispoziţie, până când să...

Realizator: Aş reveni, pentru că şi legătura telefonică cu dumneavoastră este destul de defectuoasă. Doamna Costiniu, încă un pic dacă mai puteţi aştepta!

Viorica Costiniu: Da. Aştept, sigur că da.

Realizator: Aş reveni la domnul Bogdan Hossu. Dacă lucrurile nu se schimbă şi rămân în varianta de acum sau sunt ajustate foarte puţin, ce aveţi de gând?

Bogdan Hossu: Deci, primul lucru aş vrea să clarific câteva aspecte, pentru că colegii de discuţie au făcut câteva afirmaţii. Există principii...

Realizator: Cu care nu sunteţi de acord.

Bogdan Hossu:...cu care nu sunt de acord şi regret faptul că s-au făcut câteodată afirmaţii neparticipând la toate reuniunile. Există câteva principii, inclusiv evaluarea posturilor s-a făcut pe nouă criterii cu care au fost evaluaţi din toate punctele de vedere, deci, din acest punct de vedere, principiile de construcţie au fost corecte. Ceea ce domnul Cornea spunea este perfect adevărat, pentru că, în acelaşi timp, s-a pierdut /.../ şi la fiecare ordonator de credit s-a făcut propria structură, fără...deci ţinând cont numai de orizontalele stabilite, pentru că s-au făcut trei orizontale, la posturi inferioare, la posturi medii şi posturi superioare.

Rezultatul acestei chestiuni l-am văzut ca efect - pentru că trebuie să recunoaştem, toată lumea a încercat să folosească numai o grilă de salarizare, nu numai de reaşezare, dar şi ca o modalitate de creştere a propriilor salarii în viitorul apropiat. Rezultatul este că s-a ajuns la un coeficient mediu ponderat, adică la un volum de masă monetară de salariu mediu pentru sectorul bugetar de trei ori mai mare decât salariul mediu actual pe economie...

Realizator: Şi cam până când ar putea fi implementată grila aceasta?

Bogdan Hossu: Deci, asta dădea 7,8. Ceea ce am stabilit, fiindcă era un principiu legat şi de coeziunea socială /.../ de faptul că toată lumea trebuie să fie realmente satisfăcută de plata salariului, că este important în acelaşi timp ca raportul salariu minim pe salariu mediu pe întreaga economie naţională să fie 50% în 2015, ca să intrăm pe standardul european.

Asta avea ca implicaţii că pentru sectorul bugetar coeficientul mediu ponderat de 2,7. Deci, au dus la nişte contracţii, şi neplăcut legate de aceste contracţii şi care colegul meu, într-o formă sau alta, le-a şi spus şi, implicit, şi doamna Costiniu, este că contracţiile au avut efect pe funcţiile de execuţie şi n-au avut efect pe funcţiile de conducere. Ecartul raporturilor între o funcţie de conducere şi o funcţie de execuţie sare, dacă vreţi, de ceea ce este un standard sau un raport european normal, şi aici...

Realizator: Adică funcţiile de conducere sunt din nou salarizate mai generos decât funcţiile de execuţie, sau prea generos?

Bogdan Hossu: Apar discrepanţe prea mari între funcţiile de conducere şi funcţiile de execuţie. Asta este, dacă vreţi, ceea ce, într-o formă sau alta, toate compartimentele sau sectoarele le-au remarcat ca atare. A doua chestiune care este importantă, v-am spus, este problema evoluţiei în carieră, care trebuie să reflecte, într-adevăr, o posibilitate de evoluţie normală.

Acum, ca să vă răspund concret la întrebarea dumneavoastră, noi am atras atenţia atât domnului prim-ministru, cât şi celorlalţi colegi ai domniei sale că trebuie - şi de aceea am şi solicitat ieri amânarea preluării răspunderii şi să ia o nouă decizie pe toate observaţiile, astăzi, cu o nouă discuţie, vineri, la care să fim invitaţi toţi partenerii sociali şi cu înaintarea noului proiect cel târziu mâine dimineaţă, ca să avem timp să-l discutăm şi asumarea răspunderii, luni.

Am specificat că nerealizarea acestui lucru va duce la un război la care singurul efect sau, dacă vreţi, singurul lucru pe care îl vom putea face e să facem toate diligenţele pe lângă Parlamentul României, pe lângă toţi parlamentarii din România să nu voteze în mod pozitiv, deci să respingă asumarea răspunderii de către guvern.

Realizator: Am înţeles! În două cuvinte, aţi început astfel de demersuri? Doar două: da sau nu, vă rog!

Bogdan Hossu: Nu, pentru că noi aşteptăm şedinţa de astăzi şi sperăm ca într-adevăr să existe disponibilitatea părţii guvernamentale pentru o construcţie stabilă şi transparentă, pe care o aşteptăm toţi.

Realizator: Îl avem invitat şi a aşteptat până acum alături de noi şi pe liderul Federaţiei Sindicaliştilor din Administraţia Publică, Vasile Marica. Bună ziua, domnule Marica! Ce spun sindicaliştii dumneavoastră, sunt mulţumiţi, nu sunt mulţumiţi? Înţeleg că mai nimeni nu e mulţumit, până una alta. Nu-l mai avem la telefon pe domnul Marica. Merg la doamna Viorica Costiniu. Protestul magistraţilor cât timp poate dura?

Viorica Costiniu: Deci, protestul magistraţilor va dura până când se vor găsi soluţii viabile, fezabile, corespunzătoare a ceea este firesc să fie statutul justiţiei în această ţară. Mesajele care au fost transmise de la cel mai înalt vârf, de la conducerea statului către populaţie, către societatea civilă, către presă, au adus mari prejudicii justiţiei. Iată că mă bucur să aflu că astăzi societatea civilă - şi văd că şi liderii sindicali - au înţeles că nu e un moft al judecătorului care vrea el, aşa, pentru bunul lui plac şi viaţa lui mai bună, să aibă o poziţie salarială corespunzătoare.

Vreau să vă spun că în acest moment judecătorii români au salarizarea penultimă, numai albanezii au salariul mai mic decât judecătorul, că la nivelul Uniunii Europene salarizarea magistraţilor este un criteriu cu privire la, inclusiv monitorizarea României, că instituţiile internaţionale susţin demersurile pe care noi le avem, că va veni o comisie europeană care va analiza această situaţie.

Vrem ca mesajul nostru către societatea civilă, către sindicate, către justiţiabilul de rând, care este la fel de afectat ca şi noi - pentru că până la urmă activitatea tot noi o vom desăvârşi la un moment dat - să înţeleagă că totuşi justiţia este o putere în stat, şi dacă guvernul trebuie adus la ordine şi să-şi revizuiască atitudinea faţă de celelalte două puteri...pentru că practic parlamentul a fost anihilat, motiv pentru care îşi concentrează activitatea spre alte chestiuni auxiliare, colaterale.

Mâine, poimâine, ne vom trezi că parlamentul va judeca în locul nostru şi iată că dispoziţiile constituţionale au fost bulversate, guvernul are o atitudine dictatorială. Practic, el decide, el execută, el ia măsurile, pe când ceilalţi stau ca spectatorii.

Realizator: Doamna Costiniu, reprezentanţii magistraţilor au spus în repetate rânduri că felul în care e concepută această lege unică transformă magistraţii în funcţionari. Vă referiţi strict la nivelul de salarizare sau şi la altceva, la alte principii?

Viorica Costiniu: Nu. Sunt...Nu e vorba numai de salarizare. Legea care există în prezent mai are şi alte dispoziţii, care au obligaţia să reaşeze riscurile, incompatibilităţile pe care noi le avem în desfăşurarea acestei activităţi. Ei bine, în acest crochiu de lege care...are tot diferite forme, adineaori am vorbit cu domnul ministru Predoiu şi mi-a spus că nu mai seamănă nimic cu ce era ieri, în urma discuţiilor de azi dimineaţă. Deci, nu ai nicio garanţie că poţi să vorbeşti de...

Realizator: Şi atunci s-ar putea să vă fi satisfăcut între timp solicitările?

Viorica Costiniu: Nu. Lucrurile sunt încă în discuţie, astfel încât vom vedea când se va ajunge la o soluţie şi la care soluţie se va ajunge.Salarizarea magistraţilor nu se poate face în funcţie de criza economică sau de alţi parametri economici. Justiţia este puterea stabilă, ea asigură echilibrul între celelalte trei puteri şi, ca atare, trebuie să se ţină seama de acest lucru. O ţară fără justiţie vă sigur că, practic, nu mai funcţionează.

Realizator: Vă mulţumesc, doamna judecător! Domnul Aurel Cornea, se pune problema reducerii numărului de posturi în învăţământ?

Aurel Cornea: Deja numărul de posturi în învăţământ a fost redus în această perioadă, datorită deficitului bugetar. Şi acest guvern, ca şi Guvernul Tăriceanu, când vor să taie, imediat găsesc ca sursă principală învăţământul. Ca atare, suntem într-o perioadă în care au fost reduse posturile, este adevărat că pe colegi de-ai noştri necalificaţi, ca atare procesul instructiv, educativ, în momentul de faţă, nu are de suferit.

Realizator: Despre ce...la ce vă referiţi când spuneţi "colegi de-ai noştri" - de-ai dumneavoastră - necalificaţi?

Aurel Cornea: Este vorba de cadre didactice suplinitoare necalificate, deci care nu au studii de specialitate. Şi acest lucru s-a făcut în această perioadă prin comasarea anumitor clase, prin redistribuirea orelor la colegi de-ai noştri cu studii superioare şi cu progres în carieră prin grade didactice; deci, am încercat toate posibilităţile prin care să degrevăm bugetul de stat de sume care, mă rog, ar fi, la un anumit moment, considerate inutile de a acorda nouă, dar de aici se ajunge în extrema cealaltă, în care în momentul de faţă învăţământul este complet bulversat.

Realizator: Pe de altă parte, se discută foarte mult şi e clar că un alt punct important pe agenda guvernului este asumarea răspunderii pentru legile sau legea educaţiei. Ce variantă...aveţi...?

Aurel Cornea: Pe lângă această lege a salarizării, care este o lege foarte importantă pentru noi, a apărut acum şi această problemă, unde ambiţiile personale şi politicianismul ăsta ieftin fac ca încleştarea între cele două partide politice...

Realizator: Bine, asta e o chestiune politică. Ce părere aveţi, punctual, despre acest...?

Aurel Cornea: /.../ o părere. Am lucrat cu bună credinţă, cu onestitate, spunem noi, cu profesionalism la acel cod al educaţiei care cuprinde, în esenţă, şi filosofia de la Cotroceni şi soluţiile Miclea; după cum ştiţi, chiar împreună cu domnul ministru Miclea am încercat să construim această lege pe un schelet care să fie cu adevărat o lege, nu numai nişte enunţuri şi acum înţeleg că nu se mai ştie...gata, astăzi, nu se ştie care din cele două variante; de fapt, nici nu sunt două pentru că celelalte erau numai nişte soluţii şi multe din ele se enunţă.

Realizator: Adică nu erau structurate, nu aveau haină legislativă?

Aurel Cornea: Nu aveau toate, erau aşa cum de altfel a spus şi domnul ministru Miclea: /.../ o lege de asemenea anvergură, cu implicaţii sociale atât de mari pentru generaţii şi generaţii întregi, pentru absolvenţi, pentru întreaga naţiune, să fie aprobată pe picior, prin răspundere guvernamentală, fără dezbatare, fără Parlament...

Realizator: Dar a fost o dezbatere publică iniţiată, la Palatul Parlamentului!

Aurel Cornea: La Palatul Parlamentului a fost convocată aşa, într-o noapte, nici nu ştiu în ce calitate s-a făcut acolo, în care erau din nou două tabere - PSD şi PD-L - şi în loc să fie dezbătută în rândul părinţilor, a specialiştilor noştri din unităţile de învăţământ şi aşa mai departe, ne trezim în situaţia în care suntem acum.

Realizator: Am înţeles!

Aurel Cornea: Aşa că învăţământul riscă în continuare să producă numai bone şi căpşunari pentru Uniunea Europeană.

Realizator: Am înţeles! Vă mulţumesc, domnule Aurel Cornea! Mulţumesc şi celorlalţi invitaţi ai "Dezbaterii jurnalului de prânz" de astăzi. Punem punct ediţiei noastre! Sunt Alexandra Andon! O zi bună tuturor!

Urmariţi înregistrarea dezbaterii: