"Rezultate slabe" la simularea naţională

Doar jumătate dintre elevii de clasa VIII-a au obţinut medii peste 5 la examenele din cadrul simulării naţionale, respectiv 66,95% la limba română şi doar 30,4% la matematică.

Pe zone, cele mai mari procente de note peste 5 s-au înregistrat în Bucureşti, judeţul Brăila şi judeţul Cluj, iar cele mai slabe în Călăraşi, Caraş Severin şi Tulcea.

Simulările pentru examenele de evaluare naţională sunt însă necesare pentru că numai astfel se poate afla din timp care este nivelul elevilor şi se poate interveni acolo unde este chiar nevoie. Afirmaţia aparţine ministrului educaţiei, dl Remus Pricopie, care a precizat de asemenea că a cerut ca simularea să se facă în mod deliberat cu câteva luni înaintea examenului propriu zis pentru a avea timp de intervenţie.

Care este acum exact situaţia, dar şi ce se poate face pentru a obţine rezultate cât mai bune aflăm în cele ce urmează chiar de la dl profesor Remus Pricopie, ministrul educaţiei naţionale.

Video: Ministrul educaţiei, Remus Pricopie, invitat la "Probleme la zi".

Realizator: Bun venit, dle ministru.

Remus Pricopie: Bine v-am găsit, bună ziua.

Realizator: Şi vă mulţumesc bineînţeles pentru participare. Dle ministru, la modul general, să spunem, cum apreciaţi rezultatele recentei simulări?

Remus Pricopie: Când vezi aceste date, nu poţi să spui decât un singur lucru: rezultatele sunt slabe. Dacă ne uităm în general, sigur că sunt şi judeţe care au rezultate mult mai bune faţă de media pe ţară, dar eu cred că trebuie să abordăm problemele cu calm şi cu profesionalism. Ce înseamnă asta? Înseamnă că aceste rezultate trebuie să ne arate, şi de fapt asta ne şi arată, o radiografie a ceea ce se întâmplă astăzi şi nu este doar vorba de nivelul de cunoştinţe, dar este vorba şi de nivelul de mobilizare. Şi noi constăm că atât mobilizarea este redusă cât şi cunotinţele, pentru că subiectele, cel puţin nu doar colegii din Ministerul Educaţiei şi cei care au redactat subiectele spun că sunt de nivel mediu, dar şi profesorii cu care am stat de vorbă, pentru că am simţit nevoia să verific la nivelul specialiştilor dacă acest lucru chiar s-a întâmplat. Ce este de făcut? Deci în primul rând reiau cifrele pe care dvs le-aţi anunţat. Se pare că stăm mult mai bine la limba română, se pare că stăm slab spre foarte prost la matematică. Este prima dată când avem date naţionale la simulare, pentru că simularea a avut loc şi până acum, dar erau simulări realizate la nivel de judeţ, cu subiecte redactate la nivelul judeţului, prin urmare nu de către cei care fac şi subiectele naţionale la examenele reale. Evident, dacă pun la masă zece echipe diferite, şi nu sunt zece, sunt 42, corespunzător judeţelor, evident că ai 42 de calibrări diferite.

Realizator: Şi de abordări diferite.

Remus Pricopie: Or ce este important pentru noi, ca profesori în primul rând şi ca abordare sistemică, este important ca elevul să fie antrenat pentru situaţia reală de examen. Or situaţia reală de examen înseamnă subiecte redactate tot de către cei care fac subiectele şi pentru examenul naţional de evaluare. Acesta este un aspect. Al doilea lucru, să avem posibilitatea să comparăm. Datele de anul trecut, care sunt şi ele publice dar sunt simulări care au avut loc din decembrie până în martie-aprilie, dacă vă aduceţi aminte la două săptămâni aveam rezultatele unui judeţ. Datele de anul trecut nu ne spuneau mare lucru. Datele de anul acesta sunt comparabile între judeţe şi chiar în interiorul judeţului putem să tragem nişte concluzii interesante.

Realizator: Sunt aceste concluzii deja realizate măcar parţial, sau urmează să...?

Remus Pricopie: Am avut deja două videoconferinţe cu inspectorii şcolari generali; ultima a fost în această dimineaţă. Videoconferinţa este şedinţa pe care o facem periodic cu inspectorii şcolari generali, generali adjuncţi, de multe ori invităm şi sindicatele. Astăzi au participat inspectorii de specialitate de la română, de limbă maternă şi matematică şi am cerut să aibă pe etaje diferite, să aibă discuţii cu directorii instituţiilor de învăţământ, în special cu cei care au rezultate mai slabe. Inspectorii de specialitate să aibă discuţii directe, individuale, cu profesorii, în special acolo unde rezultatele sunt mai slabe. Şi de ce este important acest lucru? În plus, am cerut ca lucrările să ajungă la fiecare elev, această lucrare să fie discutată în clasă şi să fie discutată şi la şedinţele cu părinţii. Oricum, părinţii trebuie să intre în posesia lucrării şi să vadă rezultatele copilului şi să compare rezultatele copilului cu notele de la clasă. Eu sigur că am multe cifre, multe exemple, nu o să particularizez, pentru că nu am voie să fac aşa ceva, dar există multe cazuri în care la clasă are nota 9 şi la test, la matematică, a luat 5.

Realizator: Aici vreau să vă mai întreb ceva: de ce credeţi sau de ce nu ar fi bine să se treacă aceste note ca fiind echivalente unei teze, cum era pe vremuri, unui examen de an, în catalog, pentru a schimba atitudinea de lipsă de mobilizare de care vorbeaţi puţin mai devreme, a elevilor?

Remus Pricopie: Păi dumneavoastră vorbiţi despre mobilizare prin constrângere - în momentul în care pui nota în catalog, este de fapt o constrângere, vrei, nu vrei, trebuie să vii la test, la simulare şi să înveţi. Ori eu cred că mobilizarea trebuie să fie prin conştientizare a faptului că este important să te pregăteşti zi de zi, săptămână de săptămână, dar şi pentru examene naţionale, care, într-un fel, au cea mai importantă pondere. De altfel, ştiţi bine că anul acesta, la admiterea la liceu, ponderea dintre notele din timpul anului şi notele de la evaluările naţionale a fost modificată de la 50-50, am ajuns la 25-75, deci rolul acestor examene naţionale creşte. Prin urmare, miza, cel puţin pentru elevii de clasa a VIII-a, ar trebui să fie mult mai mare, să se pregătească pentru examenul de evaluare naţională. Eu spuneam mai devreme: calm şi profesionalism. Chiar dacă nu avem date comparabile din anii anteriori, pot să spun şi pot să garantez că rezultatele, dacă nu s-ar întâmpla lucruri spectaculoase în următoarele luni, rezultatele vor fi, totuşi, mai bune în vară, pentru că încet, încet, te apropii de momentul examenului şi gradul de concentrare al elevilor, dar şi al familiei, al profesorilor, creşte. De aceea am cerut simulare la nivel naţional şi simulare cât mai devreme la începutul anului. Nu puteai să o faci în septembrie - octombrie, pentru că de abia se întorseseră din vacanţă, încă nu parcurseseră materia, pe când acum, în februarie, avem deja o bună parte din materie, suntem la jumătatea anului, o bună parte din materie parcursă şi elevii vor avea posibilitatea în următoarele luni, până în vară, când vor susţine examenul real, să se pregătească. Am mai cerut astăzi inspectorilor câteva lucruri. În primul rând, colegilor din minister, pentru matematică, în mod special, să mai redacteze câteva seturi de subiecte pe care să le pună pe site-ul Ministerului Educaţiei şi profesorii de matematică să le aibă la dispoziţie pentru a le aplica în clasă şi să continue această simulare, dar de data asta, la nivelul fiecărei clase şi în funcţie de decizia profesorului. Nu mai este necesară, sau am consumat mult prea multă energie la nivel de sistem, să mai facem încă o simulare, poate că stresul ar fi prea mare, dar la clasă, să se facă simulări, ar fi foarte bine. Acesta este un aspect. Doi - se se facă, în funcţie de fiecare unitate de învăţământ, un program special de recuperare a acelei părţi din materie care nu e stăpânită. Sigur că acolo unde ai note sub 5, ai multe de recuperat, acolo unde ai note peste 5, să vezi ce anume nu a fost cunoscut de către elevi şi să înveţe sau să recapituleze, astfel încât în vară să avem rezultate bune. Deci eu cred şi revin la... pentru că s-a tot discutat, o spun de la bun început, nu am pretenţia că eu sau noi, la Ministerul Educaţiei, suntem deţinătorii tuturor soluţiilor la problemele pe care le întâmpinăm în sistem, dar peste tot în lume şi toţi specialiştii în evaluare spun că dacă vorbim despre un training, atunci notele nu trebuie să fie trecute în catalog. Să ştiţi că nici evaluările pe care le vom introduce de anul acesta la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a nu vor fi notate în catalog. Ele vor face obiectul... vor fi în portofoliul elevului, deci într-o fişă distinctă, vom şti în clasa a VIII-a ce rezultate la aceste teste naţionale a avut fiecare elev într-a II-a, a IV-a, a VI-a, dar nu vor fi trecute în catalog. Evaluarea la clasă se face conform procedurilor deja stabilite şi profesorul este titular în realizarea acestor evaluări.

Realizator: Înţeleg. Vă propun să ascultăm - pentru că am vrut să aflăm şi, cât de cât, situaţia de la nivelul teritoriului - vă propun să ascultăm şi o scurtă intervenţie din ţară. Colega mea Cristina Iliescu a luat legătura cu dl inspector şcolar Paul Şuşoi, şeful ISJ Caraş-Severin, după afişarea rezultatelor.

Paul Şuşoi: Organizarea examenelor la noi, în Caraş-Severin, a fost făcută cu foarte multă rigoare. La Limba română avem un procent de 59,1%. La Matematică avem probleme, un 19,3% şi la Limba maternă, 21,7%. Aici aş vrea să precizez: noi, la Limba maternă, avem în total, pe judeţ, 20 de copii. Deci acest 21,7% ar însemna patru copii din 20 au luat peste 5. Şi din păcate, acest procent ne-a scăzut media generală la 36,3%.

Reporter: Cum explicaţi rezultatele slabe la Matematică?

Paul Şuşoi: Este un dezinteres al elevilor faţă de simulare. Este vorba şi de dezinteresul cadrelor didactice, care nu s-au mobilizat, deşi simularea a fost anunţată de la începutul anului şcolar. După acest examen vom lua destule măsuri prin care sperăm ca în vară să avem un alt rezultat.

Realizator: Dl inspector şcolar Paul Şuşoi, şeful ISJ Caraş-Severin, în discuţie cu colega mea Cristina Iliescu. Dle ministru, subiectele au fost echilibrate, o spunea dl inspector pe parcursul discuţiei noastre, dar pe alocuri, chiar, aprecia domnia sa că au fost dificile, de-a dreptul, subiecte pentru olimpiadă, la nivel de olimpiadă. Este bine, este rău? Aşa spuneaţi, că într-adevăr, ar trebui la clasă urmărit...

Remus Pricopie: Este rău dacă sunt subiecte de olimpiadă. Este prima dată când se face această precizare. Dar să ştiţi că simularea - noi vorbim, evident, despre elevi. Şi simularea este pentru elevi. Dar simularea este şi pentru profesori şi pentru directorii de şcoală care trebuie să gestioneze un examen naţional şi pentru colegii din Ministerul Educaţiei. Deci noi ne vom uita la toate aceste lucruri. De exemplu, anul trecut - a propos de învăţat din analizele anilor trecuţi sau analizele pe alte ţări - anul trecut a fost o critică, într-o anumită măsură corectă, că la clasa a VIII-a, la Matematică, au fost foarte multe note cuprinse între 9 şi 10. Deci, subiectele, de nivel mediu, dar în total, procentul cel mai mare faţă de anii trecuţi. Şi, revenind asupra subiectelor, am constatat că de fapt, ar fi trebuit ca subiectele să fie de nivel mediu, până la nota 9. Dar de la 9 la 10 să fie două subiecte care să pună un pic elevul să muncească, să gândească şi să demonstreze că stăpâneşte materia, pentru a lua totuşi 10 la un examen naţional. Ori acest lucru s-a întâmplat anul acesta. Deci subiectele sunt mai grele faţă de evaluarea de anul trecut, prin faptul că există elemente care îţi ridică o serie de probleme pentru a trece dincolo de nota 9. Dacă acele probleme sunt considerate probleme de olimpiadă, atunci sigur că...

Realizator: Deci pentru performanţă, e nevoie cu adevărat să dovedeşti acest lucru.

Remus Pricopie: Să dovedeşti acest lucru.

Realizator: Se alătură discuţiei noastre în acest moment şi dl profesor Ciprian Fartuşnic, cercetător la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, aflat în legătură directă cu noi. Bun găsit, domnule profesor!

Ciprian Fartuşnic: Bună ziua!

Realizator: Foarte pe scurt, pentru că vorbeam la începutul acestei dezbateri despre rezultatele, să le spunem, cel puţin modeste, de la simularea din acest an: care ar fi, să zicem, implicaţia şi a dascălilor, a profesorilor, în aceste rezultate? S-ar putea spune că schimbările succesive din sistemul naţional de educaţie, din ultimii 20 şi ceva de ani, au afectat, să spunem, performanţele astăzi sau nu?

Ciprian Fartuşnic: Cred că toată lumea e de acord cu mine că orice reformă presupune capacitate instituţională. Iar din păcate, în momentul de faţă, în multe şcoli din România, abia acum construim această capacitate instituţională. Deci m-aş lega de ce spunea dl ministru a propos de cum urmăresc conducerile şcolilor rezultatele elevilor pe parcursul unui an şcolar, până ajunge la examenele naţionale şi cum oferă sprijin suplimentar celor care dovedesc pe parcursul anului că au nevoie de acest sprijin suplimentar. Pe de altă parte, din perspectiva elevilor, cred că ar trebui să evităm un joc de arătat cu degetul vinovaţii, ci mai degrabă să ne uităm un pic la nevoile lor. Şi profesorii care înţeleg aceste nevoi cred că vor fi cel mai bine echipaţi în a prelua mesaje pe care le oferă destul de dur o astfel de evaluare. În primul şi în primul rând, un copil este motivat în momentul în care înţelege foarte bine miza a ceea ce învaţă, de ce trebuie să înveţe acel lucru şi foarte mulţi profesori, din păcate, sar peste această etapă în a explica foarte clar şi foarte pe înţelesul elevilor de ce este necesar să înveţe un anumit lucru şi cum va fi el pus în practică în mod real în viaţa copiilor. Apoi trebuie să existe un spaţiu de alegere, practic nu trebuie totul să fie direcţionat pentru că oricât de motivat ai fi să înveţi matematică, dacă permanent orice exerciţiu, orice sarcină de învăţare îţi este dirijată şi programată de către un dascăl, la un moment dat ajunge să îţi scadă acest nivel de motivaţie, iar în ultimul rând aş vrea să spun că foarte mulţi copii în momentul de faţă, au conştiinţa că sunt programaţi pentru eşec. Ei nu sunt programaţi pentru eşec, dimpotrivă, de ei, de munca lor depinde succesul sau eşecul la un examen, iar foarte mulţi profesori cred că trebuie să îşi dezvolte competenţe de comunicare şi de relaţionare cu copiii, astfel încât ei să nu creadă în poveşti de genul "fetele nu sunt bune la matematică şi atunci nu are rost să îmi bat capul că oricum, oricât m-aş strădui, nu am cum să am un rezultat bun aici".

Realizator: Revin în studio, la domnul ministru Pricopie, care credeţi că ar trebui, în aceste condiţii, să fie poate prima măsură care ar ajuta puţin la remedierea acestor situaţie?

Remus Pricopie: Să ştiţi că de fiecare dată când primesc o întrebare de genul acesta, mă feresc să dau un răspuns, pentru că în educaţie este greu să spui "uite, intervin aici în acest mic loc şi rezolv problemele". În educaţie, trebuie să intervii într-o măsură echilibrată în multe zone. De exemplu, elevul se află la intersecţia dintre familie, dintre şcoală şi sistemul general de organizare a educaţiei, evident, totul aşezat într-o comunitate. Avem din ce în ce mai mulţi copii care nu au rezultate la şcoală, din diferite motive, dar unul dintre motive este pentru că nu au susţinerea necesară în familie sau pur şi simplu nu au o familie. Sunt din ce în ce mai mulţi părinţi plecaţi şi îşi lasă copiii singuri sau cu bunicii, mă rog, în diferite formule. Elevul trebuie urmărit pe parcursul a 24 de ore, trebuie să ştii că elevul are un cămin, că are posibilitatea să parcurgă distanţa de la şcoală acasă şi invers, în bune condiţii, că are o masă unde să înveţe şi cineva care să sprijine, să îl dirijeze în acest sens. Apoi, revenind la şcoală, ce se întâmplă la şcoală? Primele două lucruri pe care le iei în calcul cand vorbeşti despre educaţie este dacă ai profesor şi elev în acelaşi timp în clasă. Asta înseamnă că noi trebuie să fim mult mai atenţi cu disciplina în ceea ce priveşte profesorul. La ora fixă să fie în clasă şi să folosească cât se poate de mult timpul pe care îl are la dispoziţie, cele 50 de minute şi în al doilea rând, să ne asigurăm că elevul este în clasă. Sunt momente în care unii colegi de-ai noştri sau şcoala, directorul din şcoală, consideră că treaba şcolii este numai atunci când elevul îţi intră pe poarta unităţii de învăţământ. Or, nu e aşa. Am fost de curând într-o şcoală, am deschis un catalog la întâmplare, era o mare de absenţe în dreptul unui elev şi am întrebat: ce e cu acest copil? Şi din acea unitate de învăţământ, nu au ştiut să îmi spună. Deci nu îţi vine copilul o zi, două, trei, cinci, şapte şi tu nu te întrebi: dar totuşi, unde este acel elev şi care e situaţia? Trebuie să avem o abordare mai largă, integrată. În acelaşi timp, da, este adevărat, trebuie să avem o atenţie deosebită asupra interesului cadrelor didactice, profesorilor - şi aici cred că trebuie să le mulţumesc profesorilor pentru că - să ştiţi că acest semestru este cel mai greu semestru din ultimii 25 de ani, nu pentru elevi, neapărat, ci în primul rând pentru cei din şcoală, profesori şi directori. Este prima dată când avem simulări naţionale la clasa a VIII-a, simulări naţionale la clasa a XI-a şi clasa a XII-a, evaluări la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a. Toate acestea se fac cu muncă, cu muncă, evident, peste ceea ce se întâmplă la clasă, ca activitate standard de predare. Acestea sunt probleme pe care trebuie să le abordăm într-o manieră integrată, cu toată deschiderea necesară, nu într-o abordare negativă. Mă întreba cineva, o doamnă jurnalistă, dacă voi declanşa anchete în şcolile care au avut rezultate foarte slabe. Şi am spus că acest cuvânt, "anchete", îmi este străin. Probabil că funcţionează la DNA sau în altă parte. Eu cred că noi trebuie să avem analize şi discuţii, pentru că sunt, marea majoritate a cadrelor didactice, corpul profesoral este format, în marea majoritate a cazurilor, din oameni de excepţie, oameni dedicaţi şi care, dacă simt că este o atmosferă constructivă, vor şti ce au de făcut.

Realizator: Dle ministru, aţi spus că s-a cerut foarte mult anul acesta, şi de la profesori, şi de la elevi, în condiţiile unei cunoscute, deja, subfinanţări a sistemului naţional de educaţie. Se poate oferi acum mai mult sau se va putea oferi mai mult acum profesorilor? Bazei materiale.

Remus Pricopie: Da. Răspunsul meu - şi sunt extrem de atent atunci când spun ceva public - răspunsul meu este: da. Şi plecăm de la cifrele mari şi apoi ne ducem pe ce se întâmplă în fiecare unitate de învăţământ. Bugetul educaţiei a fost sub 3% în 2011, 3% în 2012, 3,24% în 2013, 3,40 şi ceva la sută în 2014.