Guvernul şi-a asumat răspunderea pe noul Cod al Muncii

În faţa unei săli din care opoziţia a lipsit, dar a lipsit şi publicul, guvernul şi-a angajat răspunderea pentru modificările la Codul Muncii. Modelul de acţiune politică de la ultimele angajări ale răspunderii se va repeta şi de această dată, opoziţia va depune moţiune de cenzură, parlamentarii puterii vor asista la vot, dar nu vor pune bilele în urnă.

Angajarea răspunderii guvernului pentru Codul Muncii urmează unei perioade de câteva luni de discuţii cu sindicatele şi patronatele. Majoritatea organizaţiilor sindicale şi patronale resping cu vehemenţă proiectul, altele îl apără.

Guvernul îşi apără modificările spunând că încurajează mobilitatea pe piaţa muncii. Invitaţii ediţiei de astăzi, dna deputat Mariana Câmpeanu, PNL, fost ministru al muncii şi liderul senatorilor democrat-liberali, dl Cristian Rădulescu.

Audio:

Încep cu dl senator Radulescu. De ce guvernul îşi angajează răspunderea pe Codul Muncii, este o procedură care limitează dezbaterea parlamentară şi nu lasă procedura legislativă normală să se desfăşoare câtă vreme modificările au efecte directe asupra tuturor angajaţilor din România.

Cristian Rădulescu: Da, este o procedură de forţă politică, este într-adevăr o impunere a voinţei politice şi se face aşa din două motive. Pe de o parte, consultările cu patronatele şi sindicatele durează de luni de zile. Toată lumea aude de subiectul Codul Muncii de multe luni de zile, pe de altă parte, procedura în cele două camere durează foarte mult, mai ales când se începe cu Senatul.

Aici la noi este o procedură care este mai cronofagă şi am făcut o socoteală, am fi putut avea legea gata în Senat către sfârşitul acestei sesiuni, deci sfârşitul lui iunie şi ar fi ajuns dincolo în Camera Deputaţilor să fie gata pe la jumătatea toamnei.

Dar nu este limitată dezbaterea parlamentară în prima cameră sesizată?

Cristian Rădulescu: Nu e limitată doamnă, eu mă refer la termenele normale care se dau şi se folosesc în Senat, de asemenea în Camera Deputaţilor fără a mai pune la socoteală sigură prin diverse manevre procedurale cât se poate prelungi şi această dezbatere. Ori, în momentul de faţă suntem condiţionaţi să avem un Cod al Muncii mai flexibil de conjunctura internaţională.

Dacă vrem ca în momentul relansării, fiindcă se pare că acesta a cam venit pentru multe ţări din Vest, să avem posibilitatea atragerii unor investitori care sigur urmăresc care este reglementarea în domeniul muncii în ţările din jur, atunci trebuie să avem la gata un Cod al Muncii care să fie aliniat noii situaţii şi nu anului 2003 când am făcut codul vechi.

Dnă Mariana Câmpeanu, aţi fost ministru al muncii, cunoaşteţi cam tot ce se poate în legătură cu acest domeniu. Cam cât din Codul Muncii va fi afectat de aceste modificări?

Mariana Câmpeanu: În totalitate Codul Muncii este schimbat din temelii ca filosofie şi ca mod de aplicare. Este un cod experimental, care nu mai există în nicio altă ţară. Este adevărat şi chiar şi în programul PNL era prevăzută o modificare a Codului Muncii pentru crearea unei anumite flexibilităţi a muncii, dar am trecut de la un termen care înseamnă de fapt flexi-securitate, la unul care înseamnă numai flexibilitate şi am deschis piaţa muncii înlăturând toate barierele.

Eu cred că este o extremă care nu a fost cerută de nimeni, nici măcar de piaţa autohtonă cu atât mai puţin de piaţă externă pentru ca, iată, noi avem oameni care vor să muncească şi nu au unde. deci nu acesta esra impedimentul că acest cod al muncii era prea rigid.

Puteam să analizăm acele puncte care trebuiau modificate şi sigur puteam să mărim puţin numărul contractelor pe perioadă determinată, puteam să creăm.., să scoatem acele proceduri foarte greoaie care duceau la concedierea unor persoane care aveau poziţii total ne la locul lor întro firmă sau care conduceau chiar la, eu ştiu, la o persoană care era prinsă furând şi era foarte greu de dat afară. Dar de aici pâna a înlătura tot ce stă în calea unui angajator ca şa dea afară o persoană mi se pare un excces de zel care nu va fi bun pentru piaţă muncii din România.

Care sunt acele prevederi care care vor fi înlăturate ca piedici în calea angajatorului de a face concedieri atunci când vrea?

Mariana Câmpeanu: Deci concedierea se face pur şi simplu in urma analizei pe care o face angajatorul. Vorbim de restructurare sau de animite condiţii în economie. Este adevărat că la presiunea unor sindicate s-a mai făcut o mică concesie in sensul că totuşi după 45 de zile dacă îşi revine societatea îi obliga să-i angajeze pe cei care i-a disponibilizat.

Dar aceste prevederi nu se aplică şi în sectorul public şi nu înţeleg această discriminare care se crează acum între secotrul public si sectorul de stat. Şi în sfârşitvreau să vă spun doar următorul lucru, că în UE, din analizele economice care s-au făcut, acolo unde contractele pe perioadă determinată au un procent foarte mare, şi s-a dat exemplul Poloniei, în acelaşi timp are şi un şomaj tot atăt de mare şi salariile obţinute pe astfel de contracte sunt mai mici decât cele pe perioadă nedeterminată.

Media europeană înseamnă salarii mai mici cu 15%. Deci faptul că aceste măsuri vor duce la crearea de noi locuri de muncă nu cred că va fi real şi va duce în continuare la menţinerea unor salarii foarte mici în România.

Domnule senator, lasă aceste modficiări ale Codului muncii angajatorul la discreţia angajatului?

Cristian Rădulescu: Nu, invers. Angajatul la discreţia angajatorului.

Da. Asta am vrut să întreb. Lasă angajatul la discreţia angajatorului?

Cristian Rădulescu: Aici, ştiţi, s-a afirmat că nu a cerut nimeni flexibilizarea acestui cod al muncii. Eu am auzit în repetate rânduri asociaţiile patronale spunând că obligaţiile sunt prea multe de partea angajatorului şi mai puţin de partea angajatului, că angajkatul are numai drepturi şi angajatorul numai obligaţii. Pe de altă parte am văzut materiale din partea, şi bine făcute, din partea Consiliului Investitorilor Străini care punctau unde ar trebui felxibilizat acest cod. Şî dincolo de această flexibilizare să ştiţi că noul cod impune şi responsabilităţi suplimentare pentru angajatori.

Cum ar fi..?!

Cristian Rădulescu: Aici penalizarea mai accentuată atunci când este vorba de munca la negru şi chiar se reproşează noului cod că este prea sever în privinţă asta. O atitudine mai severă atunci cănd de exemplu angajatorul foloseşte persoane pe care încearcă să le retribuie sub salariul minim pe economie, sau acea prevedere legată de amendarea lui în momentul în care refuză sa primească demisia angajatului. Deci sunt chestiuni care oricum includ o responsabilitate suplimentară şi de partea angajatorului.

Dar dincolo de toate astea eu vreau să vă spun un lucru: Sigur că fiecare acuma îşî face jocul de scenă. Asociatiile sindicale nu pot să spună suntem fericiţi cu ce ne-a dat guvernul. Aşa ceva nu vor spune niciodată. Este un joc continuu trilateral între patronate, sindicate şi guvern.

Eu am văzut în perioada în care s-a negociat acest Cod al Muncii, erau vreo 27 de puncte principale în discuţie. La penultima întâlnire de la guvern în această formulă trilaterală, 24 de puncte fuseseră tranşate, mai rămăseseră trei în suspensie, ceea ce deja arată un succes.

Ei, după ulrima întâlnire, s-a nimerit să fiu pe acolo că aveam o şedinţă la guvern şi am văzut că toată lumea ieşea foarte mulţumită de la negocieri: şi patronatele cu care m-am întâlnit, şi confederaţiile sindicale. Adică, eu cred că, pe ansamblu, s-a ajuns la o formulă care să fie măcar satisfăcătoare, că strălucită nu poate fi în condiţiile actuale, pentru toate părţile.

S-a vorbit foarte mult despre faptul că la contractele pe durată determinată perioada maximă pe care se poate derula un asemenea contract creşte la 36 de luni, faţă de 24 de luni, cum prevedea legislaţia anterior. Doamnă Mariana Câmpenu, de ce ar fi mai dezavantajos această reglementare pentru angajat decât cea precedentă?

Mariana Câmpeanu: Dacă s-ar opri la ceea ce aţi spus dumneavoastră, nu ar fi nimic, numai că tot acest Cod al Muncii permite ca aceste contracte să se mai încheie succesiv de încă trei ori câte 12 luni. Deci, nu este vorba numai de 36 de luni, cu care am fi fost perfect de acord.

În total, şase ani.

Mariana Câmpeanu: În total, şase ani. Deci, dacă lucrezi şase ani cu contract pe perioadă determinată, după care îmi găsesc încă şase ani pe aceeaşi perioadă, vă închipuiţi că acea persoană, dacă este un tânăr, în veci nu-şi mai poate crea o familie şi nu mai poate accesa un credit să-şi cumpere o casă sau altceva, mai ales că în această perioadă este clar că salariile lui vor fi mult mai mici decât ale unei persoane care lucrează cu contract pe perioadă nedeterminată. Această este problema.

Adică, s-a creat un spaţiu mult prea larg pentru un început. Poate după o stabilizare a pieţei, după ce ar funcţiona şi în România legile, pentru că, să o recunoaştem, nici instituţiile şi nici legile nu se aplică în România, poate că atunci am fi putut discuta şi de acest lucru. Pentru că, dacă mergem, eu ştiu, în Suedia sau în altă parte, acolo nimeni nu-şi permite să încalce vreo sau să abuzeze de prevederile unei legi, dar, din păcate, noi suntem încă în România şi deja acest Cod al Muncii, care este atât de blamat şi ştiţi bine cât de uşor a fost încălcat, nu ştiu ce se va întâmpla acum.

Încă o dată, nu vreau să se înţeleagă că nu sunt total împotriva flexibilizării pieţei muncii, pentru că era poate termenul foarte mic şi prea restrictiv, dar, repet, între a trece de la o extremă la alta mi se pare un pas foarte mare pentru România.

Aş vrea să-i invit pe ambii interlocutori să-şi spună părerea despre chestiunea legată cu numărul de ore de muncă pe zi, la care se va ajunge prin acest nou Cod al Muncii. Îl întreb întâi pe domnul senator Cristian Rădulescu: câte ore pe zi şi pe săptămână vor putea lucra angajaţii în România, după ce va intra în vigoare legea pe care şi-a angajat astăzi răpunderea guvernul în parlament, pentru că aici au fost numeroase discuţii?

Cristian Rădulescu: Discuţiile sunt mai multe ore, zice, fiindcă aici este vorba doar de un mod de calcul şi perioada la care se raportează. Înainte era numărul mediu de 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare, care trebuie să reiasă dintr-o socoteală făcută pe două luni, iar acum se va referi la trei luni de zile.

Deci, aici nu intru în multe detalii tehnice, fiecare le interpretează aici cum vrea, dar este în avantajul angajatului această treabă, însă nimeni nu obligă angajatul să lucreze mai multe ore pe săptămână. Se crează posibilitatea să fie lucrate suplimentar nişte ore care, sigur, vor fi şi retribuite, şi toate acestea raportându-le la o perioadă mai lungă de trei luni de zile. Înseamnă, de asemenea, o anumită flexibilitate.

Doamnă deputat Mariana Cămpeanu?

Mariana Câmpeanu: Aşa cum vă spuneam, este ceea ce prevede codul actual este puţin diferit de ce spune domnul senator. În primul rând, că perioada de /.../ este de patru luni, dar să nu depăşească şase luni. Mai mult decât atât, în anumite condiţii speciale, ea poate să fie de 12 luni. Ca atare, iată cum poate permite unui angajator ca pe o perioadă, să zicem, de 6-7 luni, să abuzeze de munca prin ore suplimentare, urmând ca, după aceea, să angajeze două sau trei persoane pentru a... eu ştiu, a realiza o comandă specială, poate să folosească orele suplimentare pentru a compensa acest lucru. Deci se pot creea abuzuri.

Este exact ceea ce am afirmat tot timpul, că acest cod al muncii va creea posibilitatea abuzului care va fi greu de controlat, pentru că şi măsurile care sunt prevăzute pentru combaterea muncii la negru şi pentru abuzurile care se fac vor fi foarte greu de aplicat. În primul rând, chiar legislaţia a îngrădit posibilitatea de verificare a inspecţiei muncii, care probabil va trebui modificată.

Mai mult decât atât, reduceri s-au făcut cu o treime la inspectorii din inspecţia muncii, iar măsurile prevăzute în cod, care spun că dacă se constată, în mod repetat, cine poate să stea să aprecieze dacă e în mod sau nu repetat. Asta va creea imediat un spaţiu de ...

Şi cât înseamnă repetat, o dată, de două ori, de trei ori?

Mariana Câmpeanu: Exact, fără să precizeze. Deci cred că dacă, totuşi, guvernul s-ar fi oprit la varianta pe care patronatele şi sindicatele au agreat-o şi care mai păstra încă din vechiul Cod al Muncii destule reglementări care asigurau şi o protecţie pentru angajaţi, eu cred că era soluţia optimă.

După experimentarea acestuia, poate într-un an sua doi, mai puteam să modificăm şi să lărgim această posibilitate de flexibilizare. Acum, s-a trecut, încă o dată afirm, de la o extremă la alta şi va fi foarte greu de controlat. Iată ce se întâmplă în toată ţara, la ce grad de corupţie s-a ajuns, la ce grad de nerespectare a legilor, la ce grad de nefuncţionare a instituţiilor, încât mi-e greu să cred că aici va funcţiona totul bine, ca la ceas.

Ministrul muncii, Nelu Ioan Botiş, sugerează, într-un interviu acordat ieri, că aceste modificări legislative, modificarea Codului Muncii, va proteja angajaţii performanţi. Ce argumente pot fi aduce în susţinerea acestei păreri, domnule senator Cristian Rădulescu?

Cristian Rădulescu: De exemplu, o chestiune la care se făcea referire chiar la începutul discuţiei, făcea doamna Câmpeanu referire, după ce a fost o concediere colectivă prin şomaj tehnic, datorită reducerii activităţii, există posibilitatea acum ca să... după un interval, să vină angajaţii înapoi, solicitând acelaşi post pe acelaşi tip de activitate şi sigur că ei vor fi... asta stimulează performanţa, ei vor fi încadraţi înapoi, în cazul în care sunt cei performanţi, nu să-i angajezi pe cei care sunt neperformanţi, fără perioadă de probă şi fără examen suplimentar, dacă ei au oplecat de pe un post în şomaj tehnic.

Deci dacă ei au fost performanţi şi condiţiile economice sunt create din nou şi permit reluarea... relansarea activităţii la numărul salariaţilor iniţiali, iată că, în felul acesta, ei pot ca să revină. Pe de altă parte, există în contractul colectiv şi în contractul individual prevederi referitoare la criterii de performanţă.

Acestea trebuie incluse acolo şi urmate, angajatorul trebuie să formuleze contractul împreună cu angajatul într-un mod ceva mai concret şi care se referă la criteriile de performantă, iar pe de altă parte, atunci, când vine vorba de concedieri din acestea de care vorbim, prin reducere de activitate, înainte prima criteriul social, acum, la condiţii egale de competenţă, de performanţă, atunci primează criteriul social.

Deci este un text specific acum şi care zice că dacă au loc reduceri de personal, ele se fac urmărind, în primul rând, criteriile de performanţă pe care le-a îndeplinit angajatul.

Doamnă deputat Mariana Câmpeanu, aveţi ultima formă a proiectului pe care îşi angajează răspunderea guvernul. Aş vrea să analizăm şi un alt aspect concret, ce referiri legate de contractele colective de muncă se modifică, dacă se modifică?

Mariana Câmpeanu: Se exclud. În Codul Muncii nu se mai face referire la contractele colective de muncă, toate trimiterile vor fi către o lege care va fi făcută ulterior, ceea ce mi se pare neelegant, ca să folosesc eu un termen elegant, pentru că este foarte clar prevăzut aici, nu se referă... toate contractele sunt până la 31 decembrie anul ăsta şi cele care se încheie, tot cu acest termen.

Restul vor fi încheiate într-o formă care va fi stabilită printr-o nouă lege. Cum va suna această lege şi ce va prevedea ea încă nu ştim. Aşa încât, la ora actuală, nu prea mai putem să vorbim de contracte colective de muncă şi mi se pare o îngrădire a dreptului de negociere, pentru că - încă o dată - chiar din discursul, nu de astăzi, ci altădată, al premierului s-a spus "o să facem o altă lege a contractelor colective de muncă şi o să vedem acolo ce o să cuprindă ea". Deci este o nesiguranţă totală.

Cristian Rădulescu: Ceea ce s-a încheiat deocamdată funcţionează şi vor fi modificări...

Mariana Câmpeanu: Până la 31 decembrie, scrie în Cod.

Cristian Rădulescu: Sigur că da. Deci nu putem zice că nu există acum contracte colective, că ele funcţionează. Şi doi, din Codul Muncii se scot cele la nivel naţional şi vor fi reglementate printr-o altă lege.

Dar contractele colective la nivel ramură, la nivel de instituţie nu îşi au cumva baza în contractul colectiv de muncă la nivel naţional sau unele principii, unele prevederi?

Cristian Rădulescu: Ele vor fi reglementate printr-o altă lege, asta spun.

Adică faptul că dispar referirile la contractul colectiv de muncă la nivel naţional nu are repercusiuni şi asupra contractelor la nivel de ramură? Asta era întrebarea.

Cristian Rădulescu: Înainte de a face Codul Muncii, în 2003, am făcut în 1991 Legea contractelor colective de muncă şi era o lege separată şi care se referă strict la acest aspecte. Şi atunci a rămas ca aspectele rămase, de relaţionarea în muncă, să fie definite de Codul Muncii, iar cele care se referă contractele mari colective de muncă, la nivel naţional, în legea specifică.

Dar de ce dispare câtă vreme în vechiul cod al Muncii, adică în varianta aflată acum în vigoare, exista referire, de ce trebuie să dispară acum?

Cristian Rădulescu: Aşa s-a considerat, că sediul materiei este bine să fie în Legea contractelor colective de muncă.

Ce se ştie despre felul în care vor fi stabilite normele de muncă, domnule senator?

Cristian Rădulescu: Normele de muncă la...?

Dacă există prevederi în aceste modificări, în ceea ce priveşte stabilirea normelor de muncă. Se face referire la norme de muncă, aşa cum sunt ele stabilite, la nivel european? Cum se va tranşa chestiunea aceasta?

Cristian Rădulescu: Nu este mare diferenţă, ele se elaborează de către angajator, cu acordul sindicatului sau, după caz, cu al reprezentanţilor salariatului. Dacă nu se pot stabili de comun acord, se va apela la un terţ. Deci nu găsesc că este o diferenţiere faţă de prevederile europene.

Doamna Mariana Câmpeanu.

Mariana Câmpeanu: Eu nu am văzut această prevedere, aşa era înainte. Acum am înţeles şi, uite, încerc chiar acum să verific, că totuşi normele de muncă şi criteriile de performanţă sunt stabilite de angajator în exclusivitate, ceea ce, din nou, va crea posibilitatea unor abuzuri.

Nu am văzut vreun amendament care să modifice textul iniţial propus de guvern. Dacă domnul senator ştie că s-a aprobat un astfel de amendament, atunci e aşa, dar eu nu-l regăsesc.

Cristian Rădulescu: Deci e sub forma asta de care am spus, se elabaorează de angajatori. E foarte puţin diferit de înainte... De către angajator, conform normelor naţionale în vigoare, sau dacă nu există norme în vigoare, împreună cu sindicatele.

Mariana Câmpeanu: E foarte bine dacă aţi acceptat măcar atâta lucru, pentr că chiar era... se putea crea un abuz total.

Cristian Rădulescu: Şi conform normativelor internaţionale specifice.

Mariana Câmpeanu: Da...

Opoziţia lucrează acum şi va definitiva în curând textul moţiunii de cenzură care va fi depusă relativ la angajarea răspunderii guvernului pentru Codul Muncii. Titlul acesti moţiuni ar fi, conform presei, "Salarii mici, şomaj mare, firme falimentate". Cum vă susţineţi acest titlu al moţiunii, doamna deputat Mariana Câmpeanu? Cu ce argumente?

Mariana Câmpeanu: Exact prin cele pe care vi le-am pezentat deja. Din toate statisticile din Uniunea Europeană rezultă foarte clar că acolo unde există un procent mare de contracte pe perioadă determinată, acolo şomajul este la cote foarte ridicate, cele mai ridicate din Uniunea Europeană şi acolo salariile sunt mult mai mici, v-am spus, în medie pe Uniunea Europeană cu 15%.

Deci, sunt ţări unde această diferenţă este mult mai mare faţă de contractele pe perioadă nedeterminată. În acelaşi timp, într-o perioadă în care aceste reglementări vor crea multe nemulţumiri şi dacă vor fi şi foarte multe abuzuri şi dacă mişcările sociale vor fi necontrolate pentru că, iată, rolul sindicatelor, este din ce în ce mai mic, inclusiv statuat prin legi, atunci s-ar putea ca ceea ce a fost ca efect, acel impozit forfetar sau impozit minim să producă efecte şi acest Cod al Muncii.

Firmele mici nu vor mai putea să reziste şi se vor închide sau vor recurge, aşa cum v-am spus, la abuzuri nemăsurate ca să poată să reziste.

Domnule senator Cristian Rădulescu, răspunsul dumneavoastră, vă rog, penmtru ultimele două minute ale emisiunii.

Cristian Rădulescu: Este o datorie a opoziţiei ca s depună o moţiune de cenzură cu ocazia angajării răspunderii. Nu se poate rata momentul. Sigur că, formulele găsite pentru titlu şi pentru atac trebuie să fie cele mai plastice. Momentul este mai mult politic decât tehnic, încât vreau doar să spun: codul acesta al muncii se mai completează cu încă două iniţiative legislative, una a guvernului şi a grupului UDMR referitoare la munca cu ziua şi era o prevedere care era necesară şi a doua, în decursul acestui an vor fi scăzute şi cotele de contribuţii sociale, deci o scădere a fiscalităţii care sigur şi asta va ajuta relansarea creării locurilor de muncă.

Care dintre ele va ajuta mai mult scăderea fiscalităţii asupra muncii sau modificările acesteia?

Cristian Rădulescu: Fiecare în felul său, dar cred că, cu un plus către munca cu ziua dacă va fi făcută într-adevăr aplicarea legii cum trebuie.

Aveţi vreo perspectivă temporală legată de această Lege a zilierilor? Ştiu că sunt discuţii...

Cristian Rădulescu: Până la sfârşitul sesiunii va fi lege promulgată.

Mulţumesc foarte mult ambilor invitaţi la ediţia de astăzi a dezbaterii de al Radio România Actualităţi.