Dezbatere despre variantele de reformă parlamentară

Realizator: Revizuirea Constituţiei, în ce fel va fi făcută şi când? Ce propuneri au partidele reprezentate în Parlament? Cum poate fi întrunită majoritatea necesară pentru a fi adoptate propunerile de revizuire? Cum va fi reflectat rezultatul referendumului din noiembrie anul trecut pentru trecerea la parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari? Acestea sunt temele ediţiei noastre de astăzi. Îi avem ca invitaţi, în studio, pe senatorul PSD Adrian Ţuţuianu, membru al Comisiei juridice şi vicepreşedinte al Comisiei pentru statutul senatorilor şi deputaţilor, în studioul Radio România de la Cluj este deputatul democrat-liberal Daniel Buda, preşedinte al Comisiei juridice iar prin telefon ne va însoţi mai târziu şi doamna Alina Gorghiu, deputat al PNL. Mai întâi, luni, Birourile Permanente au amânat formarea Comisiei parlamentare pentru revizuirea Constituţiei. Din ce motive această amânare? PSD a agreat această amânare, domnule senator Ţuţuianu?

Adrian Ţuţuianu: Cred că mai întâi de toate, trebuie să lămurim ce se doreşte de la această comisie parlamentară, care să aibă obiect revizuirea Constituţiei, mai precis, dacă scopul ei este unul limitat, acela de a pune în practică ceea ce s-a decis de către populaţie prin referendum, sau dacă gândim cumva o comisie de revizuire a Constituţiei care să facă o analiză temeinică a prevederilor constituţionale, să analizeze toate instituţiile reglementate de Constituţie şi să venim cu o chestiune mai substanţială, cu o propunere de revizuire a Constituţiei substanţială, care să ţină cont, pe de o parte, de statutul pe care îl are România astăzi, de membră a UE, să ţină cont de faptul că există un Tratat de la Lisabona, care generează anumite obligaţii, inclusiv de ordin constituţional, să ţină seama de noua noastră situaţie, de ţară membră a NATO şi în acelaşi timp, de exemplu, să ţină cont de intenţia noastră de a trece la moneda euro, lucru care ar trebui de asemenea reglementat constituţional. Sunt doar câteva chestiuni care arată că procesul de revizuire a Constituţiei trebuie să fie unul ceva mai complex decât simpla reducere a numărului de parlamentari şi trecerea la sistem unicameral, aşa cum ar dori PD-L.

Realizator: Vă propun să detaliem mai târziu, pe parcursul emisiunii, unele aspecte pe care le-aţi enunţat în această prezentare, dar îl întreb pe dl preşedinte Daniel Buda dacă PD-L susţine în Comisia de revizuire a Constituţiei doar această propunere privind trecerea la parlament unicameral, concomitent cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300.

Daniel Buda: În primul rând aş vrea să vă spun că PD-L a făcut această solicitare în Birourile Permanente reunite, vizavi de modificarea Constituţiei sub aspectul reducerii numărului de parlamentari, pe de o parte şi pe de altă parte, de trecere la un parlament unicameral, fără însă să excludă din capul locului şi alte modificări ale Constituţiei. Ceea ce mi se pare foarte curios este faptul că PSD şi PNL refuză înfiinţarea unei comisii de revizuire a Constituţiei, spunând că PD-L vrea doar să modifice Constituţia sub cele două aspecte. Nu, eu vă spun că o dată înfiinţată această comisie, ea poate să ia în discuţie şi alte modificări ale Constituţiei, acolo unde se va simţi nevoia, în urma discutării între factorii politici şi între specialiştii constituţionali pe care îi avem în ţară sau în străinătate. Eu nu înţeleg totuşi de ce PSD şi PNL se opun la înfiinţarea acestei comisii, mai ales că până la urmă, este vorba de o obligaţie, dacă vreţi, a parlamentarilor de a ţine cont de rezultatul referendumului. Nu cred că poţi să ignori voinţa a peste 80% dintre cei care s-au pronunţat în privinţa modificării Constituţiei, sub cele două aspecte. Cel puţin trebuie să fie o discuţie serioasă la nivelul Parlamentului şi dacă domniile lor găsesc argumente, pentru că văd că dl senator Ţuţuianu face trimitere la unele tratate internaţionale, cum este cel de la Lisabona, care recomandă ceva, este foarte bine. Dar trebuie să creăm cadrul legal înăuntrul căruia să stăm şi de o parte şi de alta a mesei, să vedem care sunt argumentele. Încă o dată, repet, judecătorul nostru suprem, care este electoratul, a spus că doreşte acest lucru. Eu cred că totuşi, nu putem să ignorăm acest aspect şi va trebui ca într-o perioadă foarte scurtă de timp, să înfiinţăm această comisie de revizuire a Constituţiei.

Realizator: Domnule Daniel Buda, pentru cei care nu sunt foarte familiarizaţi sau sunt mai puţin familiarizaţi cu procedurile parlamentare, atunci când este înfiinţată, prin hotărârea Biroului Permanent, o comisie, are un mandat din partea Biroului Permanent, un mandat clar?

Daniel Buda: Da. Mandatul, până la urmă, care este dat unei astfel de comisii ...

Realizator: Şi cum poate fi acesta formulat?

Daniel Buda: ...poate să fie un mandat limitativ doar la cele două aspecte, şi anume parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari. Sau dacă colegii de la PSD doreau să lărgească limitele acestui mandat, puteau să facă acest lucru.

Realizator: Dar cum poate fi făcut? Prin propuneri în Biroul Permanent sau printr-o scrisoare a grupului parlamentar? Care este procedura?

Daniel Buda: Doamnă, există modalităţi multiple: fie că fac o scrisoare, un document separat, fie că în cadrul Birourilor Permanente Reunite vin şi cu alte propuneri... Ori de câte ori trebuie făcut un lucru, noi ne gândim cum nu se poate face acel lucru. Noi este important să avem voinţă politică, să constituim această comisie de revizuire a Constituţiei. Repet, cel puţin sub cele două aspecte, suntem obligaţi, dacă vreţi, în mandatul nostru de parlamentar, chiar dacă nu discutăm de un mandat imperativ - potrivit Constituţiei actuale nu există un mandat imperativ -, dar totuşi, nu putem ignora voinţa - repet, chiar dacă devin obositor -, nu putem ignora voinţa celor peste 80 şi ceva la sută, care s-au pronunţat în sensul parlamentului unicameral şi al unui parlament mai redus.

Realizator: Domnule senator Adrian Ţuţuianu, a propus PSD ceva de felul acesta în Biroul Permanent, există o solicitare scrisă sau cum se procedează, cum aţi procedat?

Adrian Ţuţuianu: Primul lucru pe care trebuie să-l spunem, dincolo de discuţia din Biroul Permanent, comisia şi atribuţiile ei trebuie aprobate în plenul reunit al celor două camere. Eu aş vrea să fac câteva comentarii faţă de ce a spus distinsul meu coleg, dl Buda, pentru că noi am avut un referendum care sigur că a dus la nişte rezultate, dar trebuie să spunem foarte clar câteva chestiuni de principiu. În primul rând că acest referendum a fost făcut suprapus cu alegerile prezidenţiale, din dorinţa ca dl Traian Băsescu să capete un plus de simpatie din partea populaţiei. În al doilea rând, acest referendum a fost făcut cu încălcarea unor norme elementare democratice, pentru că există o comisie, de exemplu, de la Veneţia, pentru democraţie prin drept, care spune că un referendum, adică consultarea populaţiei pe probleme de interes deosebit, se poate face numai după ce problema respectivă a fost supusă dezbaterii publice şi s-au cules de către oameni şi opiniile pro şi contra unei propuneri de modificare constituţională. Noi nu am avut o asemenea dezbatere. De exemplu, tot Comisia de la Veneţia spune că materialul respectiv ar trebui publicat şi în limbile minorităţilor naţionale. Este o întreagă procedură. În al treilea rând, referendumul acesta este un referendum consultativ, nu legislativ, ceea ce înseamnă că parlamentul, sigur, poate să ţină sau să nu ţină seama de rezultatele acestui referendum şi că, în orice caz, constituţia revizuită, după ce va fi trecut prin parlament cu o majoritate mai mare decât cea obişnuită, cu 2/3 din voturi, este nevoie de un nou referendum, care să valideze constituţia revizuită. Şi al patrulea lucru pe care vreau să-l spun este acela că numărul celor care s-au pronunţat pentru reducerea numărului de parlamentari cu ocazia referendumului este ceva mai mare, de exemplu, decât numărul celor - e aproape la limită obţinut scorul, de 50 virgulă ceva - care s-au pronunţat, de exemplu, pentru un parlament unicameral. Şi cred că trebuie să discutăm foarte serios cum va arăta arhitectura constituţională a României, pentru că nu putem modifica Constituţia în fiecare zi doar pentru că cineva are un interes politic imediat sau de perspectivă apropiată.

Realizator: Pe de altă parte, vă întreb dacă, în cazul în care va fi formată această comisie de revizuire a Constituţiei, dacă în mandatul ei va fi şi chestiunea aceasta a trecerii la parlament unicameral, veţi lua în considerare acest rezultat al refrendumului.

Adrian Ţuţuianu: Sigur. Dar vreau să vă spun că cel puţin în ce priveşte PSD, la ultimul Consiliu Naţional noi am avut pe ordinea de zi - a trecut neobservat, dat fiind subiectul candidaturilor - un material care se cheamă "Repere pentru o viitoare modificare constituţională". Personal, spun astăzi - şi este şi părerea multora dintre colegii mei -, eu militez pentru un parlament bicameral, din motive pe care, dacă este timp astăzi, le discutăm, un parlament cu un număr mai redus de parlamentari - nu ştiu dacă neapărat 300. Ca să vă dau un exemplu de drept comparat, Grecia, care are o populaţie de 10 milioane de locuitori, are un parlament de 300 de deputaţi. Dar dacă ne ducem la situaţia Ungariei, care are aproape 10 milioane de locuitori, are un parlament, e adevărat unicameral, dar cu 386 de deputaţi.

Realizator: Cu alte cuvinte, norma de reprezentare este mai mică.

Adrian Ţuţuianu: Sigur. Iar România ar însemna, cu 300 de deputaţi la o populaţie de 22 de milioane de locuitori, să aibă o reprezentativitate care pune în discuţie... situaţia pune în discuţie reprezentativitatea aleşilor.

Realizator: Este împreună cu noi prin telefon şi doamna Alina Gorghiu, dar până la momentul la care o invit să intervină, vreau să îl întreb pe domnul Daniel Buda dacă are ceva de adăugat la cele spuse până acum, pentru că a fost un dialog între dumneavoastră şi domnul senator Ţuţuianu.

Daniel Buda: Da, ar fi foarte multe de adăugat la tot ce a spus şi tocmai de asta vreau să... mă rog, o introducem şi pe doamna Gorghiu în discuţie, pentru că eu ştiu că şi PNL-ul şi PSD-ul, la un moment dat, în viaţa lor politică, au susţinut teza unui parlament unicameral şi pot face trimitere exactă la aceste afirmaţii ale celor care reprezentau partidul la un moment dat, şi PSD-ul, şi PNL-ul. Deci vreau să vă spun că această temă era într-o dezbatere publică destul de multă vreme. Într-adevăr, sub aspectul obligativităţii referendumului, aici sigur pot să fiu de acord cu domnul senator Ţuţuianu în sensul că este un referendum consultativ, dar în acelaşi timp ne obligă pe noi, parlamentarii, să luăm în discuţie rezultatele acestui referendum şi la masa discuţiilor să vină fiecare cu argumente pro şi contra. Dar nu putem, repet, să ignorăm voinţa celor care s-au pronunţat. Domnul Ţuţuianu, într-o societate democratică, 50 şi ceva la sută înseamnă mai mult decât 49 şi ceva la sută.

Adrian Ţuţuianu: De acord, domnule Buda, nu spune nimeni ca să nu luăm în discuţie rezultatele referendumului, după cum, daţi-mi voie să vă dau şi o replică pe această temă, au fost cel puţin săptămâna trecută şapte propuneri de reînfiinţare a unor localităţi, tot referendumuri, cu 90% locuitorii s-au pronunţat în favoarea reînfiinţării unor localităţi şi partidul dumneavoastră, PD-L, ignoră voit, domnul Blaga a venit personal în Senat şi a spus că nu este de acord cu reînfiinţarea unor localităţi. Şi atunci, sigur că pot să vă întreb şi eu acum politic dacă un referendum cu 90% dintr-o localitate e mai puţin important - nu? - care priveşte destinul acelei localităţi, decât referendumul preşedintelui? Facem clasificări de tipul ăsta?

Daniel Buda: Domnul Ţuţuianu, numai o clipă, doamnă, că nu vreau să rămân totuşi dator cu un răspuns distinsului domn. Şi când domnul Nica era în guvern şi era pe vremea aceea ministru de interne - excelent ministru, mă rog, până la un moment dat, de altfel - să ştiţi că a fost o opoziţie din partea guvernului de a fărâmiţa localităţile pentru că altfel nu mai putem discuta de o descentralizare. Până la urmă, e o chestiunea serioasă.

Adrian Ţuţuianu: Păi nu, dar ţinem cont de referendum sau nu ţinem?

Daniel Buda: Ţinem cont cu argumente, domnul Ţuţuianu.

Adrian Ţuţuianu: Exact, aşa facem şi la Constituţie, vom ţine cont de referendum, cu argumente pro şi contra.

Daniel Buda: Vă aştept să veniţi...

Adrian Ţuţuianu: Ne vom confrunta în parlament, probabil, şi noi.

Realizator: Haideţi să o invităm în discuţie şi pe doamna Alina Gorghiu, deputat al PNL. Bună ziua. PNL a anunţat care dintre parlamentarii săi vor participa la viitoarea comisie de revizuire a Constituţiei când aceasta va fi formată. Vă aflaţi printre aceşti parlamentari. Ce mandat trebuie să aibă această comisie din punctul de vedere al PNL?

Alina Gorghiu: Aş începe cu o frază despre oportunitatea acestei Comisii şi vă spun că este oportună. Întotdeauna o Comisie care presupune dezbaterea unor concluzii ale unui referendum este oportună şi este cât se poate de legitimă, eu am însă o problemă raportată la oportunitatea desfăşurării referendumului în noiembrie. Eu consider, ca reprezentant al PNl, că această dezbatere trebuia făcută înainte de referendumul din noiembrie, ca să nu punem carul înaintea boilor, aşa cum a făcut PD-L. Cred, de asemenea, că sunt într-adevăr foarte multe probleme de interpretare a articolelor din Constituţie. Se suprapun atribuţii, sunt dileme vis-a-vis de interpretarea unor articole. Unele sunt chiar desuete după ce am devenit ţară membră NATO. Cu toate acestea, vreau să vă spun că o poziţionare conflictuală a partidelor parlamentare din această comisie nu va duce la niciun succes sau la niciun rezultat de bun augur. Cred, de asemenea, că o Constituţie, pentru a fi solidă, trebuie întotdeauna interpretată - poate sună a clişeu - dar cu siguranţă, cred că trebuie interpretată în spiritul ei, nu în litera ei. Ca atare, nu văd nevoia modificării acestei Constituţii din trei sau din cinci în cinci ani.

Realizator: Dar nici nu se întâmplă lucrul ăsta nicăieri în lume.

Alina Gorghiu: Exact! Asta vroiam să vă spun. Uitaţi-vă la state cu o democraţie autentică, care au constituţii din 1800 sau mai vechi de atât. Bun. România să spunem că se adaptează mai greu la ideea de stat modern, de stat european şi simte nevoia interpretării şi reinterpretării dispoziţiilor constituţionale. Dar, din momentul în care am făcut acest referendum, să ştiţi că eu aici mă situez pe o poziţie uşor diferită de a domnului Buda sau chiar mai mult diferită, pentru că eu cred că nefiind obligatoriu acest referendum, fiind unul consultativ, aşa cum spune şi legea referendumului, cred că şi acei 49,9% sau orice alt procent ar fi fost împotriva parlamentului unicameral, trebuie reprezentaţi în această comisie. Ca atare, vreau sa vă spun că PNL rămâne consecvent poziţiei exprimate anterior referendumului, ne dorim într-adevăr diminuarea numărului de parlamentari, motiv pentru care am şi introdus anterior campaniei electorale un proiect de lege care propunea exact acest lucru şi anume, diminuarea numărului de parlamentari. În schimb, cu privire la a doua problemă, cu privire la parlamentul unicameral, vă mărturisesc că poziţia noastră rămâne aceeaşi şi anume, că suntem adepţii unui parlament bicameral. Cu siguranţă că păreri au fost exprimate, poate chiar şi de unii membri ai PNL, în trecut, pro unicameral, dar îi aduc aminte domnului Buda, cu tot respectul şi cu toată consideraţia, că au existat membri marcanţi ai PD-L care au susţinut, de asemenea, bicameralismul şi nu vreau să intrăm în a da numele acestor persoane, că nu cred că are relevanţă. Mai cred, de asemenea, şi îmi doresc de la toţi colegii din această comisie ca dacă tot ne apucăm de o muncă cât se poate de serioasă şi principială, să nu pornim de la o premisă ipocrită, că această constituţie are nevoie de modificări sau de dezbatere strictă, punctele pe care PD-L le doreşte şi anume, cele două evocate anterior. Cred că dacă tot facem acest demers şi reuşim să agreăm o bază comună de la care toate partidele să pornească şi anume, aceea că statul de drept, România, are nevoie de o constituţie clară, nouă, care să nu permită suprapunerea atribuţiilor puterilor în stat şi care să nu determine acele nesincronizări sau neclarităţi între diverse instituţii, atunci haideţi să discutăm principiile generale şi toată Constituţia în ansamblu. Asta nu înseamnă că trebuie să modificăm toate articolele, cu siguranţă. Dar haideţi să stabilim nişte principii pe întregul act fundamental al României şi nu numai pe ideea de parlament unicameral sau bicameral.

Realizator: Pentru a vedea câteva aspecte concrete, domnule senator Ţuţuianu, aţi pomenit faptul că suntem stat membru al Uniunii Europene, că Tratatul de la Lisabona ne generează anumite obligaţii. În ce fel ar trebui să fie revizuită Constituţia din acest punct de vedere?

Adrian Ţuţuianu: Am să enunţ câteva teme pe care eu le consider esenţiale şi care cred eu că, în principiu, reprezintă teme de preocupare pentru toţi cei care sunt preocupaţi de modificarea constituţiei. Prima ar fi aceea de a completa anumite drepturi ale cetăţenilor României. De exemplu, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal. Este prevăzut în actuala Constituţie. În al doilea rând, ar trebui...

Realizator: Nu poate fi asimilată de exemplu cu protecţia vieţii private?

Adrian Ţuţuianu: Nu, este un pic altceva. Al doilea lucru: ar trebui să discutăm foarte serios de parlament, unicameral sau bicameral. Cu argumente, pentru o teză sau alta. Al treilea lucru despre care trebuie să discutăm este ce tip de republică dorim în România. Dorim o republică prezidenţială? Dacă dorim o republică prezidenţială, cum doreşte PD-L, în noi, în PSD, nu va avea o susţinere. Dacă ne gândim la o republică de tipul actual - semiprezidenţială sau semiparlamentară, cum vreţi să-i spunem -, cred că acest model şi-a cam epuizat resursele şi şi-a dovedit limitele, cel puţin în acest ultim mandat al lui Traian Băsescu. Şi sigur că există varianta a treia: republica parlamentară, ceea ce înseamnă, într-un fel, să revenim la tradiţiile democratice ale statului român. E adevărat că nu am avut republică, am avut monarhie, dar monarhie constituţională şi în care parlamentul şi primul-ministru aveau roluri foarte importante.

Realizator: Deci, s-ar putea reflecta şi asupra tipului de democraţie...

Adrian Ţuţuianu: Şi asupra acestui tip de republică.

Realizator: ... de republică.

Adrian Ţuţuianu: Personal, cred că ar trebui să gândim foarte serios - suntem la 20 de ani după Revoluţie - la o republică parlamentară. Apoi, trebuie să gândim rolul unor instituţii, cum este aceasta a Avocatului Poporului, care, practic, nu şi-a dovedit utilitatea în sistemul constituţional românesc de astăzi. Avocatul Poporului ar fi trebuit să fie un personaj de care să fi auzit opinia publică. Din păcate, nu s-a auzit, pentru că nu s-a manifestat ca un partener de discuţii şi chiar de conflict cu instituţiile statului care au încălcat anumite drepturi cetăţeneşti.

Realizator: S-a făcut apel la Avocatul Poporului în anumite împrejurări.

Adrian Ţuţuianu: Foarte rar. Poate că trebuie să gândim foarte exact care este rolul Curţii Constituţionale, pentru că această Curte Constituţională se pare că în ultimul timp a început să-şi depăşească atribuţiile. Şi avem situaţia de la ultima hotărâre a Curţii Constituţionale, prin care a început să vină şi să ne dea sfaturi când să modificăm legea, ce tip de uninominal ş.a.m.d.

Realizator: A fost un asemenea caz?

Adrian Ţuţuianu: A fost, acum, recent, Curtea Constituţională pronunţându-se pe contestaţia domnului Cernea, legat de participarea la alegerile parlamentare, a dat şi sugestii în ce sens trebuie modificată Legea electorală, dacă să avem două tururi la alegerea deputaţilor, dacă să avem un singur tur. Trebuie să discutăm foarte serios de modificarea Constituţiei în ce priveşte sistemul de vot şi trebuie să - dacă mergem pe uninominal, dacă facem un sistem mixt...

Realizator: Şi să fie cuprins în Constituţie acest lucru.

Adrian Ţuţuianu: Sigur. Trebuie, de asemenea, să lămurim care va fi tipul de organizare administrativ-teritorială a României. Mergem pe formula regiunilor, aşa cum se practică în Europa sau rămânem pe actuala formulă de organizare administrativ-teritorială? Sunt, iată, numai câteva teme. Sunt şi altele: de exemplu, preşedintele. Trebuie să discutăm de imunitatea preşedintelui şi de răspunderea lui penală pentru fapte săvârşite în timpul mandatului sau anterior.

Realizator: Domnule Daniel Buda, PD-L se gândeşte şi la propunerile Comisiei prezidenţiale care a analizat felul în care Constituţia României, acum, se gândeşte la propunerile cuprinse acolo, pentru a le dezbate în Parlament?

Daniel Buda: Sigur că da. Acum, dacă mă întrebaţi pe mine personal sau opinia mea personală este că România are nevoie de o altă Constituţie, dar depăşim acest moment. Ceea ce trebuie să nu uităm...

Realizator: O să vă contrazică, sunt sigură, doamna Gorghiu, care o să vă spună că un stat modern...

Adrian Ţuţuianu: Şi mă alătur şi eu.

Realizator: Nu trebuie să-şi schimbe Constituţia aşa de des.

Adrian Ţuţuianu: Corect.

Daniel Buda: Ştiţi cum este? Trebuie să ţinem pasul cu noile realităţi sociale, politice, economice ş.a.m.d. Am spus acest lucru, în virtutea manifestării disponibilităţii de a discuta orice fel de modificare a Constituţiei. Dar, distinşi colegi, pe care vă preţuiesc pe amândoi, haideţi odată să intrăm în această dezbatere, pentru că, până la urmă, dacă doar la Radio ne vom spune ce trebuie să facem, fără să luăm şi măsuri concrete în Parlament, n-o să facem absolut nimic. Ultima modificare a Constituţiei - iertaţi-mă că vă spun acest lucru, domnule senator - a fost făcută prin prisma mandatului de preşedinte al domnului Adrian Năstase. Şi iată că n-a fost după cum s-a vrut să se potrivească, ci a fost altfel...

Adrian Ţuţuianu: Dacă îmi daţi voie, şi susţinerea dumneavoastră cu republica prezidenţială este tot o propunere care urmăreşte interesul unei persoane.

Daniel Buda: Nu, eu am spus că este o republică semiprezidenţială. Nu, eu aş merge pe o republică semiprezidenţială, după modelul francez - este opinia mea. Dar sigur că această chestiune solicită discuţii, numai că trebuie să creăm cadrul legal înăuntrul căruia să discutăm aceste probleme. Şi de aceea, fac un apel la raţiunea dumneavoastră, distinşi colegi, să deblocăm aceste lucruri la nivelul Comisiei parlamentare, pentru că discutăm de parlament unicameral, de reducerea numărului de parlamentari. Suntem abia la începutul mandatului, avem timp să discutăm serios.

Alina Gorghiu: Haideţi să nu facem apel la celelalte partide, ci la PD-L, care a introdus pe ordinea zi acel punct cu Comisia parlamentară.

Daniel Buda: Şi dumneavoastră cu ce aţi venit?

Alina Gorghiu: Cu propunerea de membri. Să ştiţi, noi am fost foarte doritori să începem această dezbatere, motiv pentru care în şedinţa de Birou a PNL de luni, au fost desemnaţi cei cinci membri - doi senatori şi trei deputaţi - care să participe la această comisie. Vă reamintesc că public am anunţat că până la jumătatea lui martie, vom strânge toate propunerile de la comisiile specialitate din cadrul PNL pentru a definitiva principiile pe care dorim să le promovăm în modificarea Constituţiei. Şi eu aş adăuga la cele pe care le-a spus domnul senator câteva puncte, care nu ştiu dacă neapărat se vor regăsi pe lista PNL, dar au suscitat dispute de-a lungul timpului.

Realizator: Spuneţi-ne, de exemplu, în legătură cu suprapunerea atribuţiilor unora dintre autorităţile statului, lucru pe care l-aţi amintit mai devreme.

Alina Gorghiu: Haideţi să vă dau un singur exemplu: prin ordonanţă de urgenţă, guvernul a modificat Legea referendumului şi a impus legislativului - şi subliniez, legislativului - un termen în care trebuie să dea avizul...30 de zile,pentru acest referendum, pentru organizarea sau nu a referendumului. Nu vă supăraţi, dacă România mai are pretenţii de stat modern, atunci executivul va rămâne în banca lui, iar legislativul îşi va face treaba.

Realizator: Vă mulţumesc foarte mult. Mai avem 30 de secunde. Domnule Daniel Buda, pentru că v-am întrerupt.

Daniel Buda: Da. Deci, vreau să fac un apel la colegii mei să treacă de la vorbe la fapte, pentru că eu ştiu foarte bine cu ce am mers în Biroul Permanent. Întâmplător, am lucrat la acel proiect de hotărâre şi domniile lor nu au venit cu altceva, decât: să mai discutăm, să mai vedem.

Realizator: Bun. Dacă vin cu alte propuneri, cu un mandat mai larg.

Daniel Buda: Nu, cred că este momentul să trecem de la vorbe la fapte. Le vom lua în discuţie, dar îi aştept să facă şi alte propuneri, dacă nu sunt de acord cu ceea ce am propus noi. Eu am spus că este o obligaţie constituţională să mergem cu ceea ce ne-a împuternicit poporul, şi anume cu cele două aspecte de modificare a Constituţiei.

Audio: Ascultaţi integral dezbaterea.