Criza economică în România - cifre, soluţii şi costuri sociale

Guvernul a anunţat reducerea la sânge a cheltuielilor bugetare pentru ieşirea din recesiune. Prin reduceri de posturi, peste 14 mii de bugetari pleacă acasă prin comasări ale structurilor din subordine, prin reducerea la jumătate a agenţiilor guvernamentale, prin tăierea sporurilor angajaţilor, prin acordarea concediilor fără plată. De asemenea, aşa cum a fost prezentat până acum prin noul proiect al legii salarizării unice, salariile se vor reduce la aproximativ toate categoriile de angajaţi bugetari. Între timp, aflăm de chletuirea abuzivă a banului public pe sedii extrem de luxoase, pe publicitate ineficientă şi modalităţile sunt multiple şi în tot acest interval institutul de statistică ne informează că economia României a scăzut în trimestrul doi cu 8,8% faţă de acelaşi trimestru din anul trecut. Analizăm toate aceste date cu invitaţii de astăzi Petru Dandea, vicepreşedintele Confederaţiei Sindicale Cartel Alfa şi Constantin Rudniþchi, analist economic, iar prin telefon cu preşedintele Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului, Mircea Ursache şi cu vicepreşedintele UDMR, Laszlo Borbely.

Lucrurile se înrăutăţesc mai mult decât se aşteptau guvernanţii domnule Dandea?

Petru Dandea: Se pare că da. Cel puţin declaraţiile premierului şi ale ministrului de finanţe în urma lungilor discuţii cu echipa FMI cam aşa sună. Adică ne-am trezit brusc că nu mai avem o scădere economică anul acesta de 4,6 ci de peste 8, ministrul muncii ne anunţă încă 50 de mii de şomeri cel puţin în plus până la sfârşitul anului. Deci, e clar că economia României este departe de a fi în starea de revenire, declinul economic continuă şi continuă cu o rată accelerată. E păcat însă că măsurile din acel program anticriză negociat de organizaţiile patronale şi sindicale cu Guvernul României au rămas multe dintre ele doar un text pe o bucată de hârtie şi credem noi că tocmai neaplicarea acestor măsuri care au fost solicitate de partenerii sociali şi considerate la momentul februarie, martie anul acesta bune de către executiv, această neaplicare a condus de fapt la o accelerare a căderii economice.

Realizator: La o asemenea situaţie pe care o vedem cu toţii sindicatele trebuie să reacţioneze cum reacţionează?

Petru Dandea: Aţi observat că nu sunt tocmai fericiţi colegii noştri în special cei din sectorul bugetar, sigur ei sunt ceva mai vocali în această perioadă deşi sectorul privat al economiei a fost puternic afectat şi aici practic am pierdut peste 200 de mii de locuri de muncă de la începutul anului, dar colegii din sectorul bugetar aşa cum spuneam vedeţi că indiferent de sector, că vorbim de funcţionarii publici, că vorbim de sănătate, că vorbim de educaţie, că vorbim de magistraţi chiar sau chiar primari toţi anunţă proteste. Eu lider sindical fiind, chiar m-am amuzat zilele trecute văzându-i pe aleşii locali foarte revoltaţi spunând că domniile lor vor organiza un miting în Bucureşti cu vreo 10 mii de oameni, nemulţumiţi fiind de politica şi de abordarea pe care o are guvernul Boc în zona administraţiei locale.

Sindicatele spun că măsurile anticriză ale executivului vin prea tărziu.

Realizator: Bine dar nu trebuie neapărat să fie de acord cu această politică.

Petru Dandea: Categoric, tocmai asta e nici nu sunt de acord, ei nici nu se declară a fi de acord, ei îşi declară în permanenţă nemulţumirile. Aţi văzut că de fapt scandalul la care asistăm zilele acestea vine dintr-o cumulare de măsuri pe care executivul României se vede în situaţia de a le lua în această perioadă care se pare că înrăutăţesc situaţia pentru aceşti oameni şi mai mult în această perioadă de unde până acum o lună se vorbea de o eventuală reducere a unor salarii prin efectul legii unitare de salarizare acum se vorbeşte direct de concedieri de ordinul a zeci de mii de salariaţi.

Realizator: Da, este o perspectivă a şomajului, o perspectivă sumbră. Acestea, într-adevăr, aceste perspective înrăutăţesc situaţia pentru angajaţi. Este o perspectivă a şomajului foarte ridicată. Cum stăpânim deprecierea economiei, domnule Constantin Rudnitchi?

Constantin Rudniţchi: Desigur că este o întrebare grea, dar, în principiu, avem două tipuri de măsuri. Pe de o parte, unele dintre ele, sigur, le-a trecut în revistă domnul Dandea. Pe de o parte, ar trebui să avem un pachet de măsuri, aşa-numit anticriză - s-a întârziat foarte mult cu aplicarea unor măsuri reale anticriză, din diverse motive - şi, pe de altă parte, în mod inevitabil, din păcate, trebuie să avem şi nişte ajustări legate de sectorul public. Când spun ajustări mă gândesc la reduceri de cheltuieli. Şi aici, sigur că sunt o serie întreagă de cheltuieri, de la reducerile de cheltuielile cu personalul, până la aceste cheltuieli despre care vorbeaţi dumneavoastră. la începutul emisiunii, şi anume utilizarea banului public. Cred că undeva în această zonă ne aflăm, pentru a ajunge într-o zonă de echilibru, şi adaug la cele spune de dl Dandea faptul că, într-adevăr, a fost o scădere foarte abruptă a economiei româneşti. La începutul anului credeam că va fi 2%, undeva la jumătatea anului vorbeam despre 4% şi, iată, după misiunea FMI care a venit în România - nu înseamnă că FMI a dat în jos economia românească, ci s-au făcut nişte calcule mai corecte, mai realiste - vorbim despre 8%. O altă cifră îngrijorătoare este cea legată de faptul că veniturile bugetare au scăzut faţă de anticipările de la începutul anului. Şi atunci, sigur că atunci când nu ai venituri bugetare, când ai un deficit bugetar care tinde să meargă spre 8%, este nevoie şi de astfel de măsuri dureroase. Cât de logice sunt ele, asta putem discuta. Deci, ca să concluzionez aş spune că, pe de o parte, ar trebuie să încurajăm economia, atât cât se poate, pe de altă parte, să încercăm să aducem într-o zonă de echilibru veniturile cu cheltuielile bugetare.

Criza în România - un fenomen mai vechi, crede preşedintele AVAS

Realizator: Iată, spuneaţi dumneavoastră., veniturile bugetare au scăzut. Sunt cauze interne, aş merge la dl Mircea Ursache, preşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului. domnule Mircea Ursache, aceste cauze interne care ar fi ele? Având în vedere că dumneavoastră. astăzi sunteţi în deplasare în zona Oltchim le vedeţi cu adevărat în realitate.

Mircea Ursache: Vroaim să spun de la început un lucru şi salut întrebarea dumneavoastră., pentru că toată lumea acum dă vina numai pe criză. România este în criză de mai mulţi ani şi cu asta răspund întrebării legate de faptul că sunt şi cauze interne şi am să vă spun şi cu date concrete. Întâi şi întâi, o indisciplină managerială teribilă, atât în mediul privat, cât şi în mediul societăţilor de stat...

Realizator: Unde aţi constatat-o?

Mircea Ursache: Altfel nu s-ar explica cum am ajuns ca înainte de criză să avem 74.000 de agenţi economici care nu-şi plăteau obligaţiile curente către bugete sau credite bancare, cum am ajuns, ca urmare a unor privatizări de multe ori dubioase, să anulăm 1.554 de contracte de transfer a proprietăţii de la stat la privat. Iată, deci, elemente care au ţinut de noi, de cei care au condus instituţii ale statului de-a lungul timpului sau societăţi comerciale de stat. La acestea se adaugă întotdeauna o proastă dimensionare a forţei de muncă, încărcarea schemelor de multe ori numai cu rude. Uitaţi-vă ce s-a întâmplat în structura consiliilor de administraţie la societăţile cu capital de stat. Iată o mulţime de elemente de natură internă, care suprapuse crizei financiare au dus la accentuarea declinului societăţilor comerciale, astfel încât nu este de mirare că au mai apărut 56.000 de societăţi în incapacitate după 1 septembrie 2008 şi este posibil ca în lipsa acestor măsuri anticriză de care vorbeau şi interlocutorii dumneavoastră. mai devreme, ele să se accentueze.

Mircea Ursache: De asta, încă o dată spun: în afară de cele 19 măsuri pe care le-a luat guvernul din pachetul de 23 şi le-a îndeplinit, este nevoie - şi vom discuta luni, în cadrul coaliţiei de guvernare - să vedem care din cele 24 de măsuri anticriză propuse de PSD vor fi incluse în programul guvernamental, pentru că nu mai e timp nicio zi de aşteptat.

Realizator: Vorbeaţi dumneavoastră de măsuri anticriză; ele sunt luate, dar nu-şi produc efectele.

Mircea Ursache: Da, eu cred că sunt câteva care au fost anunţate deja şi care vor prinde contur imediat, de la 1 septembrie: sigur, problema profitului reinvestit şi scutirea lui de impozitare, reaşezarea impozitului forfetar numai în acele sectoare care produc evaziune fiscală şi, de asemenea, continuarea programului pentru construirea de case ieftine, care să fie date cu chirie. Şi aici, încă o dată spun: nu neapărat pentru beneficiarul direct, pentru tineret, ci pentru punerea în mişcare a acestui mecanism de construire, de consum de materii prime şi de energie, pe care-l presupune acest volum de 50.000 de case.

Realizator: Vorbeaţi de o indisciplină managerială teribilă; aţi constatat-o şi la Oltchim, acolo unde sunteţi astăzi?

Mircea Ursache: Vreau să vă spun că la Oltchim, unde mă aflu acum, putem vorbi de mai multe aspecte, dar unele au ţinut de legislaţie. Eu, ca posesor al "creanţei" pe care o deţine statul asupra Oltchimului de 134 de milioane de euro, nu pot să nu constat că, datorită unei legislaţii neadaptate la nivelul anilor '98 - 2000, s-a ajuns ca nivelul unor pretinse dobânzi şi majorări de întârziere să depăşească principalul, în condiţiile în care - repet - creditarea a fost luată din străinătate, iar statul a avut numai calitatea de girant, de garant. Dar întrucât, acum, lucrurile sunt prea târzii, reafirm că voi face tot posibilul şi în continuare cred că am mari şanse de izbândă la Comisia Europeană să obţin conversia creanţei în acţiuni, astfel încât Oltchimul să devină bancabilă.

Realizator: Numai Oltchim este în discuţie?

Mircea Ursache: Nu, nu. Sigur că da, noi vorbim de 3700 de societăţi...

Realizator: Vedeţi, şi de la 3.700 de societăţi dacă începem să judecăm cât ar trebui să recuperăm de la el, poate că nu ar fi fost cazul ca acest guvern să ia măsurile atât de dure, de reduceri de personal masive. Deşi dumneavoastră spuneaţi, la un moment dat, că este o proastă dimensionare a forţei de muncă de care am să-l întreb în continuare pe domnul Petru Dandea.

Mircea Ursache: Eu cred că măsurile care s-au luat cu disponibilizarea au reprezentat o necesitate şi că, de acum înainte însă, va trebui să ne concentrăm pe celelalte măsuri strict de natură economică şi să le lăsăm pe cele legate de resursa umană în planul doi.

Cine plăteşte?

Realizator: Domnul Dandea, aţi văzut, se vorbea de o proastă dimensionare a forţei de muncă.

Petru Dandea: Da, sigur. Aici, de fapt, simplificând puţin lucrurile, trebuie să spunem că a sosit şi-n România criza care se manifestă la nivel global şi am văzut că există o factură de plătit. Şi acum, problema se pune "cine plăteşte factura?". ei, în România, în ultimii 20 de ani, de fiecare dată când am trecut printr-o situaţie dificilă, practic, factura a plătit-o Ghiţă şi Ion...

Realizator: Şi în continuare tot ei plătesc.

Petru Dandea: Şi în continuare tot ei plătesc. Ei, eu asta aş dori să spun, că aici avem o problemă majoră, ştiindu-se că, de departe, criza cu care se confruntă economiile naţionale la ora actuală este cel puţin, aşa cum susţin specialiştii, cea mai gravă pe care omenirea a văzut-o în istoria ei. Există, chiar la nivel european, guverne care au împărţit, prin măsuri inteligente, această factură în trei: o parte din factură a fost preluată de companii, o parte a plătit-o guvernul şi o parte o plătesc oamenii. La noi, în permanenţă, toate problemele acestea şi toată factura, practic, sunt puse în spatele oamenilor. Asta înseamnă dat afară, asta înseamnă prepensionare, asta înseamnă trimis acasă jumătate de lună fără salariu, deşi, aici, avem probleme mari, totuşi, pentru că avem o legislaţie în vigoare în România şi cel puţin măsura aceasta anunţată de guvern cu 10 zile fără salariu este, potrivit Codului Muncii, ilegală. A aflat întâmplător şi guvernul că lucrurile stau aşa şi acum caută o soluţie, probabil că soluţia va fi de acum celebra Ordonanţă de urgenţă care modifică legea organică, despre care juriştii întotdeauna discută când vedem câte un fenomen de felul ăsta Dar cum tot a ajuns cutumă în materie juridică în România probabil că nu o să se mai supere nimeni, sigur, cu excepţia milionului acela de salariaţi din sistemul public care o să se vadă nevoiţi pe parcursul lunilor septembrie, octombrie să stea jumătate de lună acasă fără bani.

Realizator: Cui îi convine?

Petru Dandea: Lor nu, în nici un caz. Guvernul spune că realizează o economie de aproximativ 0,3 % din PIB , noi spunem că dacă guvernul ar fi pus în operă măcar două dintre măsurile pe care Raportul Pogea din 6 februarie le prezenta ca măsuri de creştere a eficacităţii sistemului fiscal din România, acolo unde domnul ministru Pogea vorbea de 27 de miliarde de euro economie neobservată, da? Deci, dacă două din măsurile pe care domnia sa le propunea în acel raport ar fi fost luate, noi credem că, practic, guvernul ar fi realizat o economie sensibil mai mare decât acel 0,3 % din PIB care se presupune că s-ar realiza cu aceste 10 zile neplătite în sectorul public.

Soluţiile anticriză ale opoziţiei

Realizator: Îi spunem bună ziua domnului Laszlo Borbely. Astăzi se vorbeşte foarte mult de restructurare şi nu de reformă. Care este diferenţa şi ce rezolvă restructurarea?

Laszlo Borbely: Da. În primul rând am ascultat cu mare plăcere discuţia. Politicienii sunt rămaşi ...aşa lăsaţi în urmă şi aşa e .. unii mai ales merită alţii nu. Deci, în legătură cu ceea ce a discutat restructurare, reformă .. E clar că nu este o reformă şi eu , totuşi, chiar dacă sunt politician sunt un om al cifrelor şi mă uit la două cifre: salariul mediu nominal net a crescut cu 8,3% faţă de iunie 2008. În câteva domenii: învăţământ, sănătate, administraţie publică, a crescut numărul salariaţilor cu circa 20.000 de oameni, deci nici nu putem vorbi de reformă atunci când, din păcate, guvernul n-a putut să ia acele măsuri în care dacă eşti în recesiune, dacă eşti mai sărac, atunci, fiecare om, fiecare familie îşi strânge cureaua de la nădragi şi cheltuie mai puţin.

Realizator: Credeţi în viabilitatea acestor măsuri luate, acum, în ultima perioadă de guvern?

Laszlo Borbely: Eu salut, de exemplu, restructurarea agenţiilor, dar eu cred că iarăşi se face numai formal , pentru că clientela politică a fost pusă acum două trei luni de zile şi nu poţi înainte de alegeri să îţi iei rămas bun de la aceşti oameni, în plus eu am auzit numai două inspecţii, adică agenţii care s-ar uni: Inspecţia Muncii şi Inspecţia de Stat în Construcţii.

Petru Dandea: Îmi cer scuze, domnul Borbely, dar s-a renunţat şi la ideea aceasta.

Laszlo Borbely: S-a renunţat... Slavă Domnului pentru că nu ştiu în în capul cui s-a înfiripat această propunere. Deci, iată că, demonstrează şi aceste măsuri de criză cu profitul reinvestit, păi trebuia să ia acest guvern pachetul de măsuri luat de guvernul care a plecat de la guvernare. În octombire am avut trei legi , un pachet legislativ, în care apărea profitul reinvestit, impozitul forfetar , după ce toată lumea a recunoscut cu jumătate de gură sau cu toată efervescenţa că este o măsură păguboasă , acum încearcă guvernul şi s-o modifice. Deci, după părerea mea nu este prea târziu nici acum, dar dacă se substituie totul acestei campanii electorale , atunci avem de păgubit cu toţii. Şi, în acest sens noi vom avea un set de măsuri propuse către guvern, dacă ne ascultă guvernul , vorbesc acum de UDMR , pachet pe care îl vom finaliza până la sfârşitul lunii august şi care ţine şi de plata TVA-ului, ţine şi măsuri de revigoare a economiei şi ţine de unele măsuri fiscale pe care încă nu e târziu să le ia guvernul, dar, totuşi, am pierdut câteva luni bune.

Legea salarizării unice, o soluţie pentru atragerea de noi resurse bugetare - PDL

Realizator: Îi spunem bună ziua şi domnului Mircea Toader, lider PDL, domnule Mircea Toader, structurarea agenţiilor este făcută formal?

Mircea Toader: În mod cert nu şi când eram încă în guvern, chiar am susţinut unele măsuri de acest tip. Una din ele chiar s-a şi aplicat: agenţia de reglementare. Dar toate agenţiile de reglementare în domeniul energiei, serviciilor, au venit într-o singură agenţie, ele, practic, reglementează şi vă daţi seama, sunt o serie de servicii, de direcţii, care nu îşi au rostul. Cel mai important lucru din restructurare este faptul că veniturile vin la buget şi devin bugetari. Devenind bugetari, înseamnă că au un buget, tot ce înseamnă taxe şi orice modalitate de autofinanţare a acestor agenţii a dus la imposibilitatea menţinerii unui echilibru cât de cât între cel care cere taxe şi cel care plăteşte şi au rămas situaţii aberante. Vă dau un exemplu din transporturi: taxele portuare ale căpităniilor au ajuns până la 18% din tariful de transport, când 80% înseamnă combustibili. Vă daţi seama unde au scăpat de sub control, fiindcă odată realizate autofinanţările, au independenţă totală să hotărască salariile, investiţiile etc. Deci acesta este faptul cel mai pozitiv dintre toate.

Realizator: Dar pe ce criterii se fac totuşi aceste restructurări ale agenţiilor, ale desfiinţării agenţiilor?

Mircea Toader: O să vă dau un exemplu din domeniul transporturilor pe care îl ştiu bine. Există o administraţie a porturilor maritime de pe Dunăre şi o administraţie a porturilor fluviale de pe Dunăre. Pe Dunăre sunt aceleaşi tipuri de porturi, de ce să fie două administraţii?

Realizator: Revenim la noul proiect al legii salarizării unice. Dacă salariile vor scădea, se face o economie, aceşti bani intră la buget, dar cum, domnule?

Constantin Rudniţchi: Vă referiţi la o nouă lege a salarizării unitare, nu?

Realizator: Exact. Care implică fie o rectificare bugetară.

Constantin Rudniţchi: Da, de la anul, într-adevăr, dat aţi spus o întrebare interesantă mai devreme, ce înseamnă restructurare, ce înseamnă reformă? Să vă spun foarte pe scurt, restructurare înseamnă să uneşti acum nişte agenţii sau să le desfiinţezi pe nişte criterii foarte relative şi destul de neclare pentru opinia publică, îndrăznesc să spun acest lucru, reformă înseamnă să faci ceea ce se încearcă acum să se facă, o lege de salarizare unitară, o lege nouă a pensiilor care să scape de acele distorsiuni de care tot discutăm, chiar si acea lege a responsabilităţii fiscale şi, nu în ultimul rând, trebuie să spun că este foarte important ceea ce încearcă să facă guvernul legat de acele standarde pentru administraţia publică locală pentru că şi acolo sunt lucruri despre care discutăm mai puţin, dar care sunt extrem de sensibile pentru bugetul României. Aş mai spune câteva lucruri apropo de agenţii, este o chestie formală, dar este importantă. Înainte, aceste agenţii se numeau autorităţi naţionale. Ele nu erau legate de un minister, ele trebuiau să aibă o anumită independenţă.

Realizator: Intenţia a fost bună, sfârşitul ...

Constantin Rudniţchi: Chiar aşa era, dar numai puţin şi cu asta închei, problema ... spuneam că acest este un lucru formal pentru că este important de ce? Aici discutăm iar despre algoritmi politici şi nu discutăm deloc despre profesionişti, despre independenţi, despre oameni care să vină şi să aibă o independenţă fată de zona politică şi acest lucru se extinde şi în zona mult mai sensibilă a cheltuirii şi a utilizării banilor publici.

Realizator: Dar se rezolvă situaţia acum, prin restructurarea lor, nu este aşa, domnule Dandea?

Mircea Toader: Îmi daţi voie să intervin puţin. Deci, nu se pune problema subordonării unor ministere, deci ele vor rămâne la nivel de subordonare stabilit prin legea iniţială, este vorba despre a comasa anumite agenţii, cum este cea de reglementare, am dat un exemplu, unde poate să reglementeze peste tot ca principiu de reglementare. Ele nu sunt subordonate guvernului. Poate unele vin din direcţii care nu sunt agenţii de reglementare, dar finanţarea lor vine de la buget.

Petru Dandea: Corect. Aici cred eu că, de fapt, poate realiza guvernul până la urmă o economie semnificativă numai cu un singur amendament, cu un singur amendament, acest principiu să se aplice întregului sector pe care îl numim noi agenţii şi autorităţi guvernamentale. Dacă nu se aplică tuturor, ci se aplică selectiv, atunci ...

Realizator: Ce vreţi să spuneţi, domnule Dandea?

Petru Dandea: Păi ce vreau să spun, adică văd că premierul spre exemplu şi ministrul economiei când vorbesc despre subiectul acesta sensibil se referă de regulă la agenţii conduse de oameni numiţi de PSD şi invers, miniştrii PSD când vorbesc de agenţii din astea, care au super salarii, vorbesc despre agenţii conduse de oamenii numiti de P-DL.

Realizator: În condiţiile astea în care atacăm toată situaţia numai din punct de vedere politic, restructurarea, redresarea economiei nu se poate face?

Petru Dandea: Nu şi doar aplicând acest principiu, aşa cum spuneam se fac venituri la bugetul statului, toate aceste taxe pe care până la urmă aceşti oameni le administrau într-o manieră din punctul meu de vedere arbitrară. Ei ca demnitari ai statului român sau salariaţi, funcţionari publici ai statului roman vor fi platiţi în grila de salarizare din legea unitara. Aceasta trebuie să fie soluţia.

Băieţii buni, băieţii răi

Laszlo Borbely: Numai o scurta observaţie. Deci aceste lucruri sunt toate bune, sunt două probleme care ţin de mentalitate şi faţă de FMI. Eu am văzut la aceste discuţii. Guvernul a avut o atitudine ''hai să fim baieţi buni'' faţa de FMI şi avem această atitudine care nu de azi de ieri este înrădăcinată în România. ''Să fim baieţi frumoşi'' până când pleacă din ţară şi după acea noi facem cum vrem. Eu sper că de data aceasta nu va fi aşa cum a fost în anii trecuţi, pentru că altfel dacă n-ai un set de priorităţi, dacă nu-ţi pui banii aceştia unde să meargă, şi să meargă în economia reala atunci degeaba umpli găurile cu un împrumut de la FMI , cu un imprumut luat de banci, atunci nu se regăseşte în economia reală. Aceasta este marea provocare pentru guvernul actual: să facă în ceasul al doisprezecelea acest lucru.

Realizator: Şi aceasta este şi concluzia emisiunii după părerea mea, domnul Constantin Rudniţchi dacă mai aveţi câteva cuvinte?

Rudniţchi: Foarte pe scurt aşa este, ne trebuie priorităţi dar iată că atunci când vorbim teoretic despre priorităţi dau exemplu agriculturii, nu se aplică acea prioritate şi cel mai bun exemplu este că ministrul agriculturii a anunţat de curând că nu mai dă acea subvenţie pe litrul de motorina şi se reduce subventia pentru culturi mai mari de 30-40 de hectare.

Realizator: Domnule Dandea?

Petru Dandea: Categoric aceste măsuri despre care vorbim, România are în primul rând nevoie de ele. Sperăm să nu le împotmolim din nou, în campanii electorale sau interese mici la nivel de partid politic.

Realizator: Şi domnul Mircea Ursache dacă a mai ramas cu noi în acest interval de timp?

Mircea Ursache: Sunt să spun puţin subiectiv în ceea ce priveşte autoritatea pe care eu o conduc pentru că are cel mai mare portofoliu , dar cu toate astea vreau să vă spun ca am acceptat si mi-am redimensionat structura de personal de asemenea susţin poziţia guvernului că toate veniturile să fie centralizate la bugetul consolidat şi să încheiem odată pentru totdeauna cu salarii preferenţiale indiferent de ce atribuţii are autoritatea din subordinea guvernului.