Aderarea la Spaţiul Schengen "un obiectiv strategic naţional"
Parlamentarii români încearcă să schimbe percepţia statelor Uniunii Europene care se opun aderării României la spaţiul Schengen.
Articol de Claudia Marcu, 09 Decembrie 2010, 00:53
Într-un efort de ultim moment, parlamentarii de la Bucureşti încearcă să schimbe percepţia statelor Uniunii Europene care se opun aderării României la spaţiul de liberă circulaţie Schengen, lucru care ar trebui să se întâmple în martie 2011.
Una dintre aceste ţări este Olanda, care dă asigurări că nu intenţionează să fie foarte severă cu România, dar insistă că acordul Schengen e foarte important şi de aceea vrea ca toate criteriile de aderare să fie îndeplinite.
De fapt, acesta a fost mesajul pe care preşedinta Comisiei de Afaceri Europene din Parlamentul Olandei l-a transmis miercuri membrilor unei delegaţii parlamentare române.
Aderarea la Spaţiul Schengen este un obiectiv strategic naţional care a unit partidele politice din România şi acest lucru s-a văzut şi astăzi la Haga - a spus preşedintele Comisiei Afacerilor Europene din Parlamentul României, Viorel Hrebenciuc.
Viorel Hrebenciuc: Trebuie să fim foarte atenţi la ce fel de declaraţii politice facem acasă, pentru că aici se monitorizează totul şi orice declaraţie are repercusiuni în afară. Şi în al doilea rând, a impresionat faptul că am fost, puterea şi opoziţia deopotrivă, axaţi pe acelaşi obiectiv.
Reporter: A declarat deputatul social-democrat Viorel Hrebenciuc pentru RADIO ROMÂNIA. Preşedinţa comisiei de specialitate din parlamentul olandez, Gerda Verburg, a explicat de ce Olanda leagă procesul de aderare la Spaţiul Schengen cu Mecanismul de Verificare şi Cooperare în domeniul justiţiei.
Gerda Verburg: Le-am spus astăzi colegilor noştri că trebuie rezolvată şi problema corupţiei. Legăm cele două procese pentru a fi convinşi că la momentul aderării României la Spaţiul Schengen vom avea un partener de încredere.
Reporter: Vicepreşedintele Comisiei Afacerilor Europene, senatorul democrat-liberal Marian Rasaliu, a adăugat.
Marian Rasaliu: Olanda este o ţară membră a comunităţii europene destul de rigidă, destul de dificilă, iar politicienii de aici trebuie să fie convinşi că noi am făcut tot ceea ce trebuie să îndeplinim criteriile tehnice, politice de aderare la Spaţiul Schengen.
Reporter: Cum explicăm semnele de întrebare ale politicienilor olandezi - deputatul liberal Tudor Chiuariu.
Tudor Chiuariu: Ele vin, pe de-o parte, din bătălia politică internă de aici; cealaltă parte se referă la unele din declaraţiile şi măsurile care au fost prezentate într-un mod nepotrivit de către autorităţile române, mai ales în ultimii doi ani.
Reporter: Şi senatorul UDMR György Frunda.
György Frunda: Eu, din întâlnirile pe care le-am avut cu preşedintele Senatului, cu senatorii şi deputaţii olandezi, am ajuns la concluzia că nu au o imagine clară asupra a ceea ce s-a făcut în România, au anumite dubii şi semne de întrebare, mai ales citind presa. Cred că întâlnirea noastră, din acest punct de vedere, a fost foarte edificatoare pentru ei. Eu cred că în urma acestor discuţii avem şanse să avem o majoritate în parlamentul olandez. Dar în primul rând cred că guvernul olandez trebuie să aibă voinţa de a vota pentru aderarea României la zona Schengen.
Reporter: Am întrebat-o pe Gerda Verburg cât de optimistă este că momentul ales de noi, martie 2011, va fi respectat.
Gerda Verburg: Nu cred că trebuie să ne agăţăm de o dată fixă. Le-am spus colegilor noştri din România că este foarte bine că au venit aici şi ne-au spus ce s-a făcut până acum. În momentul în care partenerii Schengen sunt convinşi că totul merge bine în practică şi nu doar pe hârtie, atunci vom putea vorbi de o anumită dată, dar aceasta depinde şi de guvernul nostru, nu numai de parlament.
Reporter: A menţionat preşedinta Comisiei Afacerilor Europene din parlamentul olandez.