Sinteza evenimentelor socio-economice interne
Anul a început cu declaraţii optimiste ale autorităţilor finanţatorilor internaţionali. La mijlocul primăverii însă, FMI dărâmă prognezele şi anunţă că guvernul are de luat măsuri de restrângere a cheltuielilor.
Articol de Mihaela Enache, 30 Decembrie 2010, 12:09
2010 - anul relansării economice la finalul căruia România va reveni pe creştere economică - erau estimările atât ale Comisiei Naţionale de Prognoză, cât şi ale Fondului Monetar Internaţional, principala instituţie creditoare, cu care pornea la drum noul guvern Boc, proaspăt reînvestit de preşedintele Traian Băsescu.
La sfârşitul lui 2009, autorităţile sperau să găsească ieşirea din criza de care nu scăpaseră unele dintre cele mai puternice economii din lume.
Mariajul politic de compromis între PD-L şi PSD eşuase încă de la mijlocul anului trecut, iar noua majoritate, formată de democrat-liberalii împreună cu UDMR, minorităţile naţionale şi cu politicieni desprinşi din alte partide, care aveau să se coaguleze ulterior într-o nouă formaţiune, UNPR, sperau cu toţii să contrazică vocile, care acuzaseră de-a lungul întregului an guvernul că nu a luat măsuri anticriză valabile, că nu are un program coerent de relansare economică şi că a lăsat mediul privat să ducă greul recesiunii.
Audio: ascultaţi aici sinteza evenimentelor socio-economice interne.
Anul a început în tuşele optimiste ale autorităţilor, dar şi ale finanţatorilor internaţionali. Chiar dacă România venea după o contracţie economică masivă în 2009, de 7,7% din PIB, premierul Emil Boc a clădit bugetul lui 2010 pe proiecţia unei creşteri de 1,3% şi pe un indice de majorare a preţurilor de 3,7%, repere acceptate şi de FMI.
Guvernul se declara susţinător al mediului de afaceri şi al micilor intreprinzători, iar Sebastian Vlădescu, ministrul de finanţe al vremii, excludea orice mărire de taxe pentru 2010, totul formulat pe fondul măsurilor de austeritate, care se răspândeau în ţările UE, principalul partener comercial al României.
La mijlocul primăverii însă, FMI dărâmă prognezele iniţiale şi anunţă revizuirea în scădere a economiei româneşti, de la 1,3 la 0,8% din PIB, iar şeful echipei de negociatori FMI declară că guvernul are de luat măsuri serioase în noile condiţii, bineînţeles, de restrângere a cheltuielilor statului pe fondul lipsei generale de bani.
