În memoria lui Valeriu Gafencu
Un om ce voia să devină mare, "să facă bine lumii întregi".
Articol de Izabela Aivăncesei, 09 Decembrie 2009, 22:56
Valeriu Gafencu (foto) le-a spus când va muri celor din celulă. A închis ochii la Târgu Ocna într-o zi de februarie 1952 şi i-au lăsat trupul pe o ladă lângă zidurile puşcăriei.
Se ştie că preotul de mai tarziu Mihail Lungeanu i-a pus o cruciuliţă din os sub limbă, celui care, student la Drept fiind, era arestat în 1941. Pentru vina că organizase o întâlnire lângă o pădure de lângă Iaşi, cu mai mulţi studenţi şi elevi pe care îi sfătuia să-şi păstreze integritatea.
Valentina si Eleonora, surorile lui Valeriu Gafencu, îşi amintesc de blândeţea celui care ”voia sa devina un om mare, să facă bine lumii întregi” şi care pentru idealurile lui primea 25 ani de muncă silnică, fiind dus la Aiud, la Galda la Piteşti şi Târgu Ocna.
Cele doua doamne,octogenare, împreuna cu preotul Mihail Lungeanu si Ioan Popescu, fost tovarăş de celulă, sunt invitaţii Isabelei Aivancesei astă-seară la emisiunea Semnaturi Celebre, mărturisind despre Valeriu Gafencu şi suferinţa din temniţele comuniste, despre sensul pe care cei mai mulţi martiri l-au dat suferinţei lor.