Urmările arestării președintelui FMI

Arestarea lui Dominique Strauss-Kahn a picat cum nu se poate mai prost pentru statele europene cu probleme. Miniştrii de finanţe din zona euro s-au întâlnit luni pentru a discuta, între altele, problemele Portugaliei şi ale Greciei, ţări care se bazează pe FMI pentru a-şi finanţa imensele datorii publice. Strauss-Kahn era văzut de analişti drept un susţinător al ţărilor europene cu probleme financiare. Fondul şi-a pierdut, pe timpul mandatului său, din imaginea de organizaţie intransigentă, gata să taie în carne vie în schimbul împrumuturilor acordate.

Cum preşedintele FMI se află în arest şi a fost inlocuit la reuniune de un adjunct, oficialii eleni se tem că programul de salvare a Greciei ar putea fi întârziat. Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel asigură că FMI va putea să-şi îndeplinească fără restricţii misiunea.

Viitorul lui Dominique Strauss-Kahn pare să fie în acest moment mai aproape de închisoare decât de Palatul Elysee - preşedinţia Franţei la care şeful Fondului aspira - dar, în orice caz, cariera sa în fruntea FMI este pe sfârşite. Iar acest lucru stârneşte o nouă dezbatere în privinţa viitoarei conduceri a organizaţiei.

În mod tradiţional, Fondul are un director european, la fel cum Banca Mondială, cealaltă organizaţie financiară mondială, este condusă în general de americani. Mai mult, Franţa a dat patru din cei 10 directori ai Fondului de până acum. În total, în cei 65 de ani de istorie al fondului, francezii au dat preşedintele pentru 36 de ani. De aceea, unul dintre actualii favoriţi să ocupe funcţia este tot francez si are o funcţie ocupată în trecut şi de Dominique Strauss-Kahn: actualul ministru al Economiei şi Finanţelor, Christine Lagarde.

Un alt potenţial candidat ar fi fostul premier britanic Gordon Brown. Fost şef al Comisiei Monetare şi Financiare a Fondului, Gordon Brown are parte de susţinerea Partidului Laburist. Conservatorii de la putere însă spun că nu ar pune în fruntea FMI o persoană care nu a admis că există probleme cu deficitul şi datoria din propria ţară. În fine, potrivit unui alt curent de opinie, europenii au ţinut cam mult în mână frâiele Fondului şi ar fi cazul să mai apară şi un preşedinte de pe alt continent.