Totul despre DEX

Un dicţionar este de bună seamă o poartă de acces pe care o poţi utiliza oricând. Iar pentru a suna mai cunoscut multora dintre cei care nu mai pot trăi fără de Internet, este o bază de date care cuprinde cuvintele unei limbi, informaţii dintr-un anumit domeniu, termeni de specialitate şi aşa mai departe. Şi ca orice bază de date presupune că trebuie să deţii ştiinţa de a o interoga, dar şi conştiinţa utilităţii ei. Cu ultima parte cred că nu prea ne descurcăm...

De ce să ne uităm într-un dicţionar, când pâine zicem, pâine mâncăm? Ştim noi toate cuvintele pe care le folosim, cu toate sensurile lor! Ce nu ştim, prindem din mers... Din alte baze de date, de pe Internet, de la televizor, de la radio, de prin ziare... Să-şi fi pierdut oare dicţionarul utilitatea lui de instrument care ne ajută să avem acces la sensurile cuvintelor pe care le folosim ?… Sau e doar demodat ? E ca şi cuvântul citat deja, “acces”. Se găseşte el prin DEX, pe undeva, e un împrumut mai vechi care înseamnă “posibilitatea de a pătrunde”, dar e doar un simplu substantiv şi, se ştie, verbele sunt mai puternice şi mai atractive. Aşa că l-am inventat pe a accesa ca să putem “să accesăm Internetul” şi “fondurile europene”. El, verbul, nu există în DEX, dar există în foarte multe contexte legate de domeniul informaticii şi de cel economico-financiar. Iar dacă accesezi Internetul, poţi să dai peste un fragment de text de genul, “accesează 6 dicţionare gratuite de pe telefonul mobil!” O fi şi DEX-ul printre ele? Probabil că doar DOOM-ul, că acolo este înregistrat! Şi mai există şi alte dicţionare care pot fi consultate sau... accesate online, în care şi-a găsit loc. Aşa că nu trebuie să ne ferim neapărat de cuvintele noi, ci doar să ne folosim flerul de vorbitori nativi ai limbii române pentru a nu le forţa să încapă în enunţuri nepotrivite.

“A accesa înfometat frigiderul”– ca să reduc la absurd, pentru că din fericire n-am auzit pe nimeni să se exprime aşa – poate fi cel mult o ironie care nici măcar nu ţine de foame...