Salata Tabouleh, varianta libaneză

Bucătăria arabă îşi are originile în gătitul prin corturile triburilor de nomazi, care foloseau doar ingrediente transportabile: orez, cereale şi carne. Odată cu drumurile caravanelor prin Orientul Mijlociu, au fost descoperite şi adăugate noi condimente şi legume.

Bucătăria libaneză are elemente arabe şi mediteraneene, cu o puternică influenţă italiană. Moştenirea italiană se simte în popularitatea pastelor. Un faimos preparat local este couscous, din cereale fierte (tradiţional este meiul, dar se foloseste şi grâul), bază pentru carne şi cartofi. Carnea este de obicei de oaie, dar se serveşte şi cea de pui. Libanezii preferă să mănânce acasă, cu excepţia zilei de vineri, când merg la picnicuri cu familia pe plajă.

Tabouleh şi Fatoush sunt cele mai cunoscute reţete de salate ale Orientului Mijlociu. Tabouleh se serveşte de obicei la începutul mesei alături de alte selecţii de aperitive din cele mai diverse (humus, tahini, măsline, murături, lipie etc). Acest obicei se numeste "mezze" şi marchează începutul unei mese copioase. Varianta propusă pe adresa de web „deliciiculinare.ro” este una libaneză şi conţine mai mult pătrunjel decât bulgur. Bulgurul este grâu zdrobit, cu o granulaţie mai mare decât cuscusul şi grișul. Înainte de a începe pregătirea propriu-zisă a salatei tabouleh, se pune bulgurul la înmuiat (jumatate de cantitate de grâu la o cană şi jumătate de apă). Pătrunjelul se spală bine şi se taie foarte fin. O ceapă mică se toacă şi ea solzi fini. Se scot seminţele de la roşii şi se taie cubuleţe. Amestecaţi-le pe toate într-un bol. Pe o farfurie se aşează o frunză de salată verde şi peste ea se pune amestecul obţinut. Se ornează cu lămâie. Separat se prepară sosul din zeama de la o jumătate de lămâie amestecată cu o lingură de ulei de măsline. Se toarnă peste salată şi se adaugă puţin piper. Se aduc pe aproape lipia arabă şi pasta de humus. Pentru un gust răcoritor, să mai adaugă şi mentă. Tabouleh se traduce « uşor picant », ceea ce dă o bună orientare asupra ingredientelor.

„Suspinul unei femei frumoase se aude mai departe ca răgetul unui leu”, spun arabii. Dar femeile lor tot pe la cratiţă ajung.