Roquefort
Propunerea gastronomică a lui Florin Ionescu
Articol de Florin Ionescu, 08 Februarie 2011, 12:02
Roquefort este o brânză făcută din lapte de oaie, cu conţinut de mucegai de culoare albastră în interior (penicillinium roqueforti). Denumirea, ca şi în cazul brânzei Brie, vine de la numele unei localităţi. Satul Roquefort este situat în apropierea muntelui Combalou, devenit celebru pentru peşterile naturale care servesc la afânarea brânzei Roquefort. Legenda spune că demult, un tânăr păstor îşi păştea turma pe multele Combalou. Într-una din zile, urmărind o pastoriţă, el şi-a uitat coşul cu mâncare într-o peşteră. După un timp, pastorul a revenit în acea peştera şi a găsit bucata de brânza de oi acoperită de vinişoare verzi-albăstrui. A gustat-o şi a fost surprins de gustul ei miraculos. Astfel se năştea brânza de Roquefort. Cei care se bucură de aromele căpătate în peşterile muntelui Combalou îşi fac de lucru la toate mesele cu bucăţi de brânză Roquefort. Ceilalţi se blochează mult mai devreme la preţurile variantelor originale sau la reţetele adpatate în alte zone europene. Întotdeauna un Roquefort înnobilează pastele cu smântână, unt şi mentă. Dar ce soartă are o bucată de brânză uitată neglijent prin frigider.
Resturile de brânză şi de caşcaval se folosesc, nu se aruncă. Băgate în cuptor până încep să se înmoaie, apoi amestecate, formează o pastă care, unsă pe pâine este un fel delicios pentru dejun sau cină. Ca să nu se mai sfărâme când este rasă, înainte de a fi folosită, brânza se pune pe o hârtie, la congelator, vreme de 30 de minute. Brânza nu se va usuca dacă alături se pune o bucăţică de zahăr şi se acoperă cu o farfurie adâncă. Cum valorifici brânza rămasă nefolosită? Se amestecă cu o bucăţică de unt (sau o lingură de smântână) şi un căţel ras de usturoi. Întinsă pe pâine prăjită, garnisită cu o felie de roşie şi pătrunjel tocat - va fi un mic dejun delicios!
Raportată la tradiţia brânzei în Franţa, tradiţia meselor în familiile britanice este mult mai sofisticată. „Tata mânca bananele cu furculiţa şi cuţitul” - povestea scriitorul britanic Quentin Crisp. „Pentru mintea omului modern, acesta este un amănunt extrem de revelator”.