Premiile Ig Nobel
O alternativă amuzantă la adevăratele premii Nobel.
03 Octombrie 2011, 10:35
Unii oameni îşi cheltuiesc inutil energia, timpul şi, de multe ori, sume considerabile de bani, pentru cercetări care mai de care mai năstruşnice! Şi mai bizar este când constatăm că savanţi cu C.V-uri impresionante se consacră unor studii ale căror rezultate trăznite oricum nu schimbă cu nimic lumea aceasta. Oare e de ajuns doar dorinţa de a cerceta? Pur şi simplu, de dragul cercetării?... Când în 1895, inventatorul dinamitei, Alfred Nobel, îşi exprima în testament dorinţa de a recompensa anual personalităţi care au adus mari servicii omenirii, nu se gândea, probabil, că urmaşii săi vor institui şi ALTFEL de Nobeluri, o alternativă amuzantă la adevăratele premii, acordate din 1901.
Astfel, din 1991, Universitatea americană Harvard a acordat premiile Ig Nobel, care recompensează cele mai bizare, inutile sau ridicole descoperiri sau invenţii din domeniul ştiinţei.
La biologie, anul acesta, o echipă de cercetători australiano-canadiano-americană şi-a adjudecat neobişnuita recompensă. De ce? Pentru că s-a străduit să demonstreze că masculilor dintr-o anumită specie de gândaci le place să se împerecheze cu cutiile dintr-un anumit brand de bere australiană. Nici la medicină savanţii câştigători nu s-au lăsat mai prejos. Ei au vrut să răspundă la întrebarea: "Este alterată capacitatea omului de a lua anumite decizii atunci când oamenii resimt o nevoie presantă de a merge la toaletă? Iar răspunsul - tot al lor! - a fost "Bineînţeles că da!"
Chinuit de o întrebare pe care şi noi ne-o punem uneori a fost profesorul Karl Halvor Teigen, de la Universitatea din Oslo, Norvegia, - loc unde se decernează adevăratul Nobel pentru pace. Cercetătorului norvegian i-a adus un Ig Nobel la psihologie dilema - "De ce suspinăm în viaţa de zi de zi?" Ce o fi răspuns, nu ştim!
La fizică un grup de cercetători franco-olandez a reuşit să determine "motivul pentru care aruncătorii de disc suferă din cauza ameţelilor, spre deosebire de aruncătorii de ciocan". Nici aplicaţiile practice nu au fost uitate: la chimie neobişnuitul Nobel a fost primit de cercetătorii japonezi, care au determinat cantitatea de pudră de wasabi (un condiment japonez) de care este nevoie pentru a te trezi la timp în cazul izbucnirii unui incendiu. Iar la matematică, pentru a nu ştiu câta oară, recompensa a fost decernată ironic, celor şase profesori universitari care au prevăzut sfârşitul lumii, dar s-au înşelat.
La literatură, ar putea da naştere multor interpretări teoria unui profesor de la Universitatea Stanford. Potrivit acesteia: "Pentru a obţine realizări importante, întotdeauna să lucrezi la ceva important, folosindu-te de acest lucru pentru a evita să te ocupi de ceva mai puţin important".
Demn de motto-ul Nobelurilor ALTFEL - "Pentru a câştiga, savanţii trebuie "să-i facă pe oameni mai întâi să râdă, iar apoi să-i facă să cadă pe gânduri" - a fost laureatul secţiunii pentru pace. Primarul oraşului Vilnius din Lituania a luptat cu o mână "forte" contra parcărilor ilegale din oraşul său, strivind cu un tanc un automobil Mercedes parcat pe o pistă pentru biciclişti din centrul oraşului.
Discursurile premianţilor sunt limitate la un minut. Dacă aceştia depăşesc timpul alocat, o tânără în vârstă de opt ani care îndeplineşte rolul de maestru de ceremonii se apropie de invitat şi-i şopteşte: "Opreşte-te, te rog, pentru că mă plictisesc".