Prăjitura cu morcov

Unii postesc ajunând mai ales vinerea. Și e foarte bine, spunea părintele arhimandrit Sofian Boghiu, un mare duhovnic ortodox şi pictor bisericesc. Pentru că postul şi ajunarea dau bun prilej organelor noastre celor dinlăuntru să se repare - această "uzină" care suntem noi înşine şi care merge ca un automat. De pildă, nu ne dăm seama când se transformă pâinea în energie. Şi când postim, se bucură tot lăuntrul nostru, ne spune "mersi", pentru că se reface aievea. Aşadar, cine ţine post cu regularitate îşi face el însuşi foarte mult bine.

„Stufatul de mazăre” şi „Prăjitura cu morcov” spuse de maica Iuliana Ciobanu de la trapeza Catedralei mitropolitane din Iaşi, pot face interesantă o cină în post.

Mazărea şi ciupercile se spală cu apă călduţă. Ceapa şi usturoiul se taie mărunt, iar ardeii şi roşiile se taie felii. Se amestecă totul, se pune ulei sau margarină, se asezonează cu sare, piper, apă şi se lasă la cuptor până scade. La sfârşit se adaugă verdeaţă tăiată mărunt.

Pentru o „Prăjitură cu morcov” se rade morcovul prin răzătoarea mică, se freacă apoi cu zaharul si se pune la călit. După ce a scăzut zeama, se adaugă margarina şi se lasă la răcit. Se adaugă făină, bicarbonat, se amestecă bine şi se împarte aluatul în două. O jumatate de aluat se întinde în tavă (tava este unsă cu margarină şi tapetată cu făină) peste care se aşează un strat de gem de prune sau oricare alt soi, după care se acoperă cu cea de a doua jumătate de aluat şi se pune la cuptor.

„Oamenii vorbesc despre locul lor în Paradis de parcă şi le-ar fi rezervat la casa de bilete” – viziunea liberă a poetului şi eseistului britanic Leigh Hunt.