Postul Crăciunului (III)

Postul este o practică religioasă foarte veche şi întâlnită pretutindeni. Toate religiile pământului au perioade de post. Ceea ce este specific pentru postul creştin constă tocmai în motivaţia şi semnificaţia acestei perioade.

Creştinismul pune accent nu numai pe ce se mănâncă, ci şi pe cum se mănâncă, astfel încât postul acesta material, de bucate, să fie o treaptă către postul de păcate, spre purificarea fiinţei umane. În cazul celor bolnavi nu este atât de important faptul că renunţă sau nu, la alimente, ci mai mult contează atitudinea acestora faţă de post. Ei pot compensa totul prin rugăciune!

Canoanele bisericeşti au o doză mare de realism. În Canonul 66 apostolic se spune că postul de bucate este doar pentru cei sănătoşi, care pot să se abţină de la alimente. Nu se impun aceleaşi canoane celor bolnavi sau celor care fac munci foarte grele. Practic, dimensiunea materială a postului este reglată cu dreaptă judecată. „Mai grav este dacă omul poate renunţa la anumite alimente şi nu o face", este convins părintele Nicolae Dascălu. Sfatul său este să postim atunci când suntem sănătoşi, pentru că "în viaţa fiecăruia vine momentul când se posteşte foarte greu şi apar destule remuşcări". Cât despre cei care postesc doar prima şi ultima săptămână, preotul Nicolae Dascălu spune că "nimeni nu-l poate păcăli pe Dumnezeu" şi astfel de oameni se păcălesc, de fapt, pe ei înşişi.

În România vegetariană şi grădinăreasã, spanacul se declină corect în substantivele ciorbă, salată, plăcintã, clătitã şi mâncare (cu sau fãră carne) scria Radu Anton Roman, scriitor, om de televiziune şi autorul volumului “Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti”.

Ciorba se face cu borş, zarzavat, roşii şi vreo doi cartofi (sau ceva orez) că, subţirică cum e verzitura, nu rezistã singură-n fiertură. Spanacul se spală bine pentru că e plin de nisip; se spală frunză cu frunză în 2-3 ape şi se scurge îndelung. Zarzavatul – ceapă, morcov, pătrunjel, păstârnac – se toacă. Cartofii şi roşiile se taie cubuleţe. Se pun toate la fiert, într-un litru de apã, cam o jumătate de oră, timp în care se fierbe borşul, separat, se toacă usturoiul, se toacă verdeaţa. Dacã zarzavatul a fiert, se pune în ciorbă borşul şi se mai lasă să clocotească bătrâneşte cam cinci minute. Se presară verdeaţa şi se potriveşte de sare şi piper. Spanacul se mai potriveşte şi în salatã, cu lămâie sau oţet subţirel de fructe.

Convingerea lui Dumnezeu este că postul, când este început şi dus pînă la capăt, aduce o mai mare împlinire a credinţei, o pace sufletească mai intensă dar şi o bucurie mai mare a sărbătorii care vine, iar Petre Ţuţea spunea: „Binele şi răul sînt conceptele pedagogiei lui Dumnezeu faţă de oameni”.