Migrația în interiorul României

Capitala este, fără dubiu, un magnet pentru românii din toată țara. Cu tot afluxul de studenți și oameni veniți în căutarea unui loc de muncă, bucureștenii get-beget nu mai reprezintă o majoritate covârșitoare. Un sondaj realizat de Daedalus Millward Brown la nivel național și citat în revista Capital, confirmă ceea ce locuitorii din București au realizat de mult: capitala este o Românie în miniatură. Aproape jumătate dintre cei intervievați aici, 48%, au declarat că s-au născut în altă localitate.

La nivel național, doar 40% din populația din mediul urban cu vârste între 14 și 65 de ani nu locuiește în prezent în localitatea natală. Ardealul este zona României unde rata migrației este cea mai mică, doar 35% dintre orășenii de aici s-au născut în altă localitate. Majoritatea persoanelor care au migrat dintr-o localitate în alta au preferat sa rămână însă în aceeași zonă geografică. Excepție face, din nou, capitala. Cu alte cuvinte, cei născuți într-o localitate din județul Neamț au ca variante orașele Iași sau București, cei dintr-o localitate clujeană, Cluj-Napoca sau București și asa mai departe.

Motivele migrației sunt diverse. Pentru cei mai multi, aproape 40%, motivele sunt personale: s-au căsătorit sau s-au mutat cu întreaga familie într-un alt oraș. Pentru 30% dintre cei care au plecat din localitatea de naștere, motivul este unul profesional – li s-a oferit un loc de muncă sau au căutat direct unul în alta parte. În fine, pentru peste 20% dintre migratori, motivul plecării este continuarea studiilor. Capitala are un alt profil însă. Majoritatea celor care s-au mutat în București, 55%, au făcut-o în căutarea unui loc de muncă și doar 18%, din motive personale.