Mărturisitorii temnițelor comuniste
Un proiect de Laura Isabela Aivăncesei
Articol de Izabela Aivăncesei, 08 Decembrie 2009, 00:06
La noi, arestările în număr mare din vremea comunismului au început la 14 mai 1948 când au fost închiși 1,5 milioane de oameni.
Pitești, Aiud, Gherla, Tg. Ocna, Jilava, Miercurea Ciuc sunt locurile în care toți aceștia au suferit de foame, de frig și au îndurat cele mai grele torturi.
25 de ani de muncă silnică, 16 ani sau 10, perioade de grele suferințe dar și de așteptare a zilei eliberării. 500.000 de români au murit în închisorile comuniste.
S-a scris și s-a vorbit despre experimentul Pitești, despre torturile la care erau supuși toți acești deținuți pentru simpla vină de a se fi opus comunismului. Și femeile au fost închise și tratate fără milă, îinute în izoltor, cu șobolani, flămânde, bătute. Au intrat la 19-20 de ani în pușcărie și au ieșit la 48.
Proiectul difuzat timp de două săptămâni la România, împreună, a fost realizat de Izabela Aivăncesei și se numește „Mărturisitorii temnițelor comuniste”.
În temniţe unii au devenit mai răi sau mai buni. Pe cei din urmă i-a vizat proiectul "Mărturisitorii temniţelor comuniste" iniţiat de Radio România Actualităţi timp de două săptămâni. Pe cei care s-au schimbat, au devenit creştini, şi-au asumat suferinţa şi s-au îmbunătăţit. Au încercat să înţeleagă de unde le vine suferinţa şi care-i este sensul, au acceptat-o purificându-se astfel.
E adevărat, totul a început ca o luptă politică. Bolşevismul a făcut mult rău, dar prin manifestarea aceasta a răului s-a obţinut altceva: sfinţirea unor oameni ce au avut intuiţia să dea relevanţă lui Dumnezeu în viaţa lor mai mult decât tot ce li se întâmplă - temniţe, de exemplu.
E o taină pentru cei mai mulţi dintre noi: răbdarea, smerenia şi speranţa acestor oameni în condiţii greu de imaginat... Frig, foame, cătuşe, izolatoare, torturi... Rugăciune... Greu de inteles... A contat starea de spirit în condiţiile vitrege ale temniţei?
Cine au fost aceşti oameni, ce efecte au avut asupra lor experienţele trăite, la ce şi cui a folosit sacrificiul acestei generaţii?
Mulţi s-au stins în chinuri cumplite. Cei care au supravieţuit sunt martorii a ceea ce s-a întâmplat în temniţe în perioada 1948 - 1964, anul eliberării. Ei mărturisesc despre puterea rugăciunii şi despre cum s-au călit în aceste greutăţi.
