Kitsch

În calendarul lunii februarie şi-au făcut loc de ceva vreme cele două serbări ale dragostei: una pe stil nou, pe care am bifat-o deja, alt ape stil vechi pe care o bifăm astăzi, 24 februarie. Prilej de a etala o gamă largă de inimioare şi vorbe de dragoste “frumos meşteşugite”. Cârcotaşii ar spune că e vorba de KITSCH, iar dacă vor să fie şi mai elocvenţi ar spune că toate sunt pur şi simplu KITSCH-oase. Ca să nu avem discuţii dacă e adevărat sau nu că ne serbăm sentimentele în stil KITSCH m-am gândit că e bine să apelăm la DEX.

KITSCH, cuvânt pe care îl folosim ca sinonim pentru prostul gust există în DEX. El desemnează bineînţeles “un obiect decorativ de prost gust”, “reproducerea sau copierea pe scară industrială a unor opere de artă, multiplicate şi valorificate comercial”. În limba română mai are doi fii, unul înregistrat în DEX, KITSCHIZARE, care este rar folosit şi se referă la “falsificarea, denaturarea artei”, altul care circulă liber în spaţiul online, adică KITSCH-oase, folosit pentru a descrie obiecte, locuri şi sentimente de prost gust.

Dar de unde vine el, KITSCH-ul? Din punct de vedere istoric, lucrurile stau cam aşa: noi am împrumutat cuvântul din limba germană, de unde a fost împrumutat în mai toate limbile moderne, devenind un cuvânt internaţional. În ceea ce priveşte originea lui există mai multe variante, toate fiind de fapt şi explicaţii ale sensului acestui termen intraductibil. Unii spun că ar putea veni de la cuvântul englezesc „sketch”, care înseamnă „desen, schiţă”, pronunţat greşit de artiştii din Munchen şi folosit cu sens peiorativ pentru desenele ieftine cumpărate ca amintire de turişti. Alţii cred că poate fi explicat pornind fie de la un verb folosit în limbajul familiar care înseamnă „a face ceva de mântuială”, fie de la alt verb care înseamnă „a măslui”. Cam cu acest profil şi-a făcut intrarea în scenă pe la 1860... Dar ce mai înseamnă astăzi KITSCH? La ce se referă el şi fraţii lui mai sus citaţi? Un exemplu din spaţiul virtual sună cam aşa, ca să revenim la tema zilei: A vorbi de dragoste fara a fi kitschos? Hm, o performanta! Cu alte cuvinte, dacă tot ne-am obişnuit cu o lume a obiectelor care nu trăiesc decât un sezon, cu o lume în care aproape toate suvenirurile sunt made in China (de exemplu, mascotele... amerindiene de la Jocurile Olimpice de iarnă), până şi pentru exprimarea sentimentelor e greu să mai găseşti altceva decât fraze KITSCH-oase preluate din jargonul felicitărilor. Termenul descrie, deci, perfect declaraţii de dragoste de tip pret a porter pentru sărbători standard. Cum ar fi, Sfântul Valentin şi Dragobetele. Căci am preluat şi sărbători mai vechi şi le-am pus la treabă! Să vândă inimioare în mall-uri, să organizeze petreceri în cluburi, să pregătească cine festive...

Să sărbătorim şi noi ceva în luna februarie, că prea stătea stingheră în calendar. Care e SĂRBĂTOAREA? Nu prea mai ştim! Trăiască DISTRACŢIA! Fie ea şi KITSCH-oasă...