În numele... istoriei!

Posada, Borzeşti, Călugăreni, Bobâlna, Oituz – sunt doar câteva dintre localităţile mici de pe harta României, intrate în conştiinţa publică datorită încărcăturii istorice. După cel de-al doilea război mondial n-a mai contat decât Scorniceştiul, avansat la un moment dat la rang de municipiu (sau “muncipiu”, ca să citez un fost dictator ajuns şi el între timp “oale şi ulcele”).

După revoluţie însă, evoluţia societăţii româneşti a adus în prim plan nenumărate sate şi comune, a căror existenţă ar fi fost greu de identificat chiar şi cu atlasu-n braţe; astfel că pe harta noii democraţii mioritice au apărut tot soiul de repere geo...sensibile, precum Hădăreni, Costeşti, Stoeneşti, Mihăileşti, Tanacu, mai nou Deta, etc. – nume care se confundă din păcate cu evenimente cel puţin reprobabile, dacă nu chiar tragice. Ar mai fi şi câteva aşezări cu conotaţii de circumstanţă (Pipera, Cornu, Izvorani, Jucu sau Deveselu), dar nu reuşesc neam să identific vreuna cu rezonanţe pozitive. Poate Urzicenii, dar fiind oraş... oricum nu se pune, fotbalul s-a dus şi el, iar acum cică s-a transferat şi “lupul siguratic”; aşa că rămâne... tot de tranzit! Ar mai fi şi ceva virtuozi pe la Zece Prăjini ori Clejani, însă aici e vorba de gusturi, nu putem generaliza.

Da' s-avem şi noi un Titan de la Bon...doci; o Fecioară de la Or...boieşti; măcar 3 (dacă nu 300) de Eroi de la Ter...cheşti; nu ştiu, ceva să zici “Uite, nene, că răsare din pământ, din iarbă verde”...

Nu; dacă nu-i cu violuri, linşaje ori descarcerări... nu merită! Doar cu Guiness Book ce mai auzi de oameni care fac ceva prin ţara asta, dar numai în treacăt, nu cu surle şi trâmbiţe, că nici astea nu prezintă interes; sirene să fie şi-i gata tărăboiul! Noroc că istoria, deşi judecă întotdeauna şi nu iartă niciodată, din când în când... mai uită.