Freezing rain

Astăzi nu mai avem probleme cu poleiul. E doar frig. Frig de crapă pietrele. Ger pur şi simplu, după cum spune avertizarea meteo. Fără grade de comparaţie suplimentare, pentru că gerul este el însuşi un superlativ.

Oricum, prognoza meteo bate zilele acestea semantica. E drept, totuşi, că, până la urmă, cuvintele trebuie să ne slujească nouă, trebuie adică să fie capabile să descrie ceea ce vedem, auzim sau simţim. Când nu mai reuşesc, inovaţia se impune! În cazul cuvintelor, aceasta se manifestă prin restrângeri, lărgiri sau schimbări de sens ale unor cuvinte, poate lua chipul împrumuturilor sau al unor creaţii nou-nouţe apărute în urma derivării.

Aşa s-a întâmplat şi cu poleiul de la sfârşitul săpătămânii trecute. Un tip de polei neobişnuit care se forma cumva în atmosferă şi ataca apoi ameninţător asfaltul! Se depunea deci, nemailuând în seamă definiţia din DEX care l-ar fi obligat să se formeze la sol. Iar acest polei era rezultatul unui alt fenomen, pentru care limba română nu era pregătită. Aşa că a împrumutat sintagma FREEZING RAIN din limba engleză. Repede, pentru vreo două zile. Nu a mai fost timp de traducere, nu s-a mai observat faptul că şi în limba română am rosti tot vreo două cuvinte şi nu e cu nimic mai economic să folosim sintagma lor. Da, dar sintagma lor era una... tehnică. „Ploaia îngheţată” sau „care îngheaţă”. A noastră ar fi fost doar... poetică. Dar dacă fenomenele meteo pot provoca perturbări semantice... imprevizibile, dar explicabile, cu pronunţia e altceva. Nu are nicio justificare să spunem AUTOVEHICOLE în loc de AUTOVEHICULE, oricât de blocate de nămeţi ar fi acestea. Pentru că, doar dacă aruncăm o privire în Micul dicţionar academic putem observa că ele nu au ce căuta la capitolul inovaţii... precipitate. Termenul este atestat într-un manual tehnic încă din 1949. Aşa că a prins şi alte ierni... și alte DESZĂPEZIRI. Nu DEZĂPEZIRI, cum mai zic unii... atât de atenţi la realitate, încât uită că e nevoie uneori şi de puţină corectitudine pentru a o descrie!