File-ul de şalău cu sos de smântână şi ciuperci
Rețeta lui Florin Ionescu
Articol de Florin Ionescu, 30 Septembrie 2010, 13:03
”Orice mâncare bună e precedată de un mic infern”, crede personajul recent şi dilematic, devenit celebru odată cu rubrica „Craii de burtă verde”. El invocă zilnicele „asasinate bucolice”, „crimele din bucătărie” şi, mai ales, propagă eroarea judiciară din care se nasc cele mai speciale bucate de dulce şi acuză în contumacie toate gospodinele capabile să asezoneze un biftec şi să pătrundă până la măduvă impersonala pulpă la tavă. E drept că, în cazul peştelui, civilizaţia impune câte o pace temporară, după cum ne sfătuieşte calendarul speciilor şi încrengăturilor mai gustoase şi mai vulnarabile din ape dulci şi sărate.
Şalăul este fusiform, dinţos, ţepos şi a păcălit în mici turniruri de week-end mulţi bărbaţi curajoşi de la Caspica la Atlantic, de la Baltica în Anatolia. A hrănit civilizaţia occidentală şi a fost preţuit cum se cuvine şi de părintele ecologiei moderne, Carl Linné, de la 1758, până la cina de ieri. Şalăul va fi acum mai sigur capturat din gheaţa market-ului decât dintr-o baltă sau de pe Elba, Oder, Rin, Dunăre.
„File-ul de şalău cu sos de smântână şi ciuperci” este mai uşor de adus în farfurie decât o salată de vinete, pentru că n-ai nevoie de talente de percuţionist şi de o sală de forţă. Se aşează câteva felii de lămâie fără coajă pe fundul vasului termorezistent şi se stropesc cu patru linguri de ulei de măsline. Se pun apoi fileurile de peşte (bine sărate şi piperate), iar peste ele, câteva felii de roşie taiate subţire şi încă nişte lămâie. Se acoperă vasul cu folie de aluminiu şi se pune la cuptor, la foc mediu, cam 25 de minute. Ciupercile se spală, se taie, se sărează şi piperază, apoi adăugaţi smântăna. Sosul de smântână şi ciupercile se pun peste peşte si se mai bagă la cuptor zece minute. Patrunjelul aduce aromă şi policromia finală, iar Sir John Mortimer, dramaturg britanic şi gurmand, acest spirit: „Refuz să-mi irosesc viaţa făcându-mi griji în legătură cu ce mănânc. Nici o plăcere nu merită să fie ocolită doar pentru 3 ani într-un salon de geriatrie”.