"Drept care" sau "drept pentru care"?

Toţi avem dreptul să utilizăm cuvintele, să ne exprimăm câte o opinie atunci când e cazul, dar nu neapărat să vrem să “legiferăm” o greşeală doar pe principiul că oricum s-a impus.

De exemplu, unora le sună „mai logic” drept pentru care, după cum poţi afla navigând pe Internet. Mai logic sau mai des folosit, că logica limbii vorbite se bazează în general pe principiul „aşa zice toată lumea”. Şi chiar nu e cazul să ne închipuim că toată lumea stă cu DEX-ul în faţă şi face complicate analize semantice, pentru a aplica apoi teoria mulţimilor, desenând două cercuri cu un compas ca să determine fix mărimea şi importanţa intersecţiei a două cuvinte şi să declare că, da, uite, ăsta e pleonasm. Să fim serioşi...

Dar la fel de serios vă spun că în DEX este înregistrată DOAR expresia „drept care”, sinonimă cu „prin urmare, în concluzie, deci, aşadar”. Deoarece „drept” se cam înrudeşte cu „pentru”. E adevărat că acest sens al lui „drept” e mai greu de receptat decât, de exemplu, cel ce ne indică ceva care „merge de la un punct la altul fără ocol, fără abatere”. Nu e nici atât de evident ca sensul prin care desemnăm ceva ca fiind ”întemeiat, just, cinstit, bun”. Nici aşa de util ca atunci când ne gândim pe care mână purtăm ceasul ca să ne putem exprima poziţia în spaţiu, pentru că el denumeşte ceva „care se află de partea sau în direcţia mâinii drepte”. Şi nu are nici aceeaşi prestanţă ca atunci când denumeşte „totalitatea regulilor şi normelor juridice care reglementează relaţiile sociale dintr-un stat”, dar şi „ştiinţa sau disciplina care le studiază”. Şi, la DREPT vorbind, nu e de-a DREPTUL supărător, dar are şi el DREPTUL la puţin respect că e frate bun cu PENTRU, nu ruda săracă! DREPT CARE e logic şi corect să nu-l mai combinăm cu PENTRU...