Dovlecei pe valuri de verdeaţă

Orice minte sănătoasă îşi poate da seama că "mult şi bun" este cam prea greu de obţinut. A căuta acel "puţin şi bun" este mult mai realizabil decât a alerga dupa iluzia "mult-ului celui bun".

Cunoscuta vorba a românului, "Decât bogat şi pătat, mai bine sărac şi curat", trimite parcă tot spre acel "puţin şi bun", bun prilej de odihnă şi de sănătate sufletească. Se spune că şi secretul bucătăriei franceze stă tocmai în ideea „puţin, dar bun”.

Auguste Escoffier este o legendă a Franţei - unul dintre "părinţii" Larousse-ului gastronomic, bucătar al regilor de pe întreg continentul, şef la Ritz şi la Carlton - a avut (poate surprinzător) propria linie de sosuri, cu care a cucerit Europa. Arta lui Escoffier era bazată pe tehnica lui Carême, părintele bucătăriei rafinate franţuzeşti (haute cuisine), însă meritele lui Escoffier ţin de modernizarea stilului complicat al lui Carême. El nu inventează doar reţete noi, dar a încercat să promoveze şi meseria de bucătar. A introdus disciplina şi bunul simţ, acolo unde odinioară domneau brutalitatea şi beţia. Organizează bucătăriile sale după sistemul brigazii militare (brigade de cuisine). Schimbă metoda franţuzescă de servire a mesei (service à la française - a servi toate felurile de mâncare în acelaşi timp) cu metoda „rusească” (service à la russe - a servi felurile de mâncare conform meniului). Şi să ne gândim că asta se întâmpla acum un secol, iar Escoffier nu a avut de partea lui televiziunea, ci numai faima de mare bucătar.

În mileniul trei, totul pare "mai simplu şi mai complicat" în bucătărie. Trebuie să reuşim şi noi să preparăm „Dovlecei pe valuri de verdeaţă”, oferit portalului „Petitchef- les recettes pour grands et petits” şi adaptabil în postul Crăciunului.

4 sau 8 dovleceii se spală, se taie în două pe lungime şi pe o parte li se face o talpă (pentru stabilitate). Pe cealaltă parte se scobesc cu atenţie, până rezultă nişte bărcuţe. Ardeiul gras roşu, cel verde şi legătura de ceapă verde se toacă mărunt, împreună cu miezul dovlecelului se pun la înnăbuşit în ulei cu puţină apă. Nu se lasă să sa înmoaie prea tare. După care se scurg, se adaugă 100 de g de mazăre, câteva ciuperci tocate, 2 ouă fierte tari (mărunţite) ce pot lipsi în perioada postului, 2-3 roşii decojite şi tăiate julien, împreună cu oul crud care le leagă (ce poate lipsi şi el). Cu pasta rezultată se umplu bărcuţele. Acestea se pun într-un vas, se adaugă sosul rezultat prin înăbuşirea legumelor şi un pahar de vin alb. Se dă totul la cuptor pentru gratinare. Se adaugă verdeaţă tocată peste tot împrejur.
„Dacă e firesc să fim impresionaţi de lucruri rare, de ce suntem atât de puţin impresionaţi de virtute” – La Bruyere – moralist francez din sec. al XVII-lea.