"Decât"
Strictul necesar
Articol de Costin Enache, 06 Decembrie 2011, 12:55
Partea cu „de unde a venit” nu cred că îi e cuiva prea clară – agramaţi şi hăituitori de limbă română există probabil dinainte de naşterea ei oficială; mai lesne îmi e să certific răspândirea fenomenului „decât” pe scară foarte largă. Totuşi, în viziunea mea, începutul pasămite corespunde... izbitor cu perioada în care făcea valuri o anume melodie a trupei Animal X, formaţiune compusă din trei puşti cu evidente carenţe de exprimare, dar cu mare priză la mase într-un oarecare moment al existenţei lor. „Pentru ea” - ăsta e numele celebrei melodiii lansate în 2000.
Deşi în 4 minute şi jumătate – cât are cântecul – enormitatea apare doar de două ori, frecvenţa cu care a fost difuzată la vremea aia şi la radio şi la televizor a umplut spaţiile libere din minţile neprihănite. Ce nu înţeleg e restul: de ce a reuşit să interfereze adică şi cu circumvoluţiunile... cu pretenţii. E drept, nu cu toate, dar... consistent! Fireşte însă că s-a născut şi-un curent de opoziţie, pe bună dreptate radical, la care eschive de genul „mi-a scăpat” ori „din cauza vitezei” nu ţin. De altfel, realizând la un moment dat că lupta e pierdută, „rezistenţa” s-a mai relaxat şi în buna tradiţie mioritică a dat-o logic în haz de necaz:
„Zice că un individ intră-n piaţă şi se duce glonţ către o tarabă. Dialogul, simplu:
- Puneţi-mi şi mie nişte cartofi!
- De cât?
- Decât atât!”
„Decât” însă nu e singur pe lume! "datorită" în loc de "din cauza" sau „care” în eternă bulversare cu „pe care” dau şi ele de câţiva ani atâtea bătăi de cap unora, încât (dincolo de multe ziceri „care” nu ştim de unde să le-apucăm) ne-ajung din ce în ce mai des la urechi expresii „pe care” vorbesc de la sine!
Uşor-uşor probabil că toate vor trece, dacă n-au făcut-o deja, în sfera normalului: „Decât o revistă” – o publicaţie răsărită ca reacţie la fenomenul pe care-l semnalez, apare acum şi-n limba engleză, dar nu-mi dau seama cât de evident e mesajul transmis în engleză de titlul "decât-o-revistei". La piaţă oricum poţi să iei orice... mut să fii, iar dacă te uiţi pe textele maneliştilor... o să ţi se pară băieţii de la Animal X, prin comparaţie, cel puţin absolvenţi de patru clase! Aşa că n-avem ce face, trebuie să-i răbdăm pe toţi, că dacă ar fi să-i amendezi n-ar ajunge chitanţierele. Ignoranţa mi se pare singura armă cu care se poate lupta în astfel de cazuri; cu cât te-mpotriveşti mai tare şi-i stigmatizezi, cu atât le dai mai multă apă la moară. Iar cine se crede în continuare mai catolic decât papa... n-are decât! Noi suntem ortodocşi.