Cojile de ouă vs. încălziriea globală

Cum se poate lupta eficient împotriva încălzirii globale? Cu ouă. Nu aruncându-le în reprezentanţii marilor poluatori, ci folosind cojile de ouă.

Emisiile de dioxid de carbon, asta ştiam deja, pot fi captate şi stocate. În climatologie tehnologia "captării şi sechestrării", cum se numeşte ea oficial, e o temă majoră. Doar că nu prea se ştie în ce se poate stoca şi apoi stoca dioxidul de carbon, fiind nevoie în principiu de depozite subterane imense.

O echipă de cercetători de la Universitatea din Calcutta a găsit materialul perfect care să absoarbă carbonul: cojile de ouă. Membrana cojii de ou poate absorbi o cantitate de dioxid de carbon de până la şapte ori propria greutate. A izola însă o membrană cu o grosime de doar 100 de micrometri de restul cojii e un proces anevoios şi ca atare destul de ineficient. Asta cel puţin în prezent, când se foloseşte un acid, prin care se asigură desprinderea membranei de celalalte straturi poroase ale cojii. Numai că, aşa cum spun cercetătorii indieni, omenirea va ajunge în 2015 la un consum de peste 1,15 miliarde de tone de ouă pe an. Aşa că e posibil ca cineva să investească în găsirea unei tehnologii mai eficiente – altfel spus, mai ieftine. Vorba aceea, marfă ar fi. Iar dacă apare şi tehnologia cu pricina, s-ar putea să ne trezim obligaţi să strângem coji de ouă aşa cum strângeam pe vremuri frunze de dud sau castane, ziare sau sticle.