Centrala Nucleară de la Cernavodă este sigură

Imediat ce au început să curgă ştirile îngrijorătoare din Japonia, la mii de kilometri distanţă, Germania a luat o măsură radicală. La doar un an după ce durata de viaţă a centralelor nucleare germane a fost extinsă până în 2036, cancelarul Angela Merkel a emis un decret prin care au fost închise temporar nu mai puţin de şapte reactoare. Este vorba de cele de generație mai veche, construite înainte de 1980. Acestea vor fi verificate timp de trei luni înainte de a fi deschise din nou, dacă vor mai fi deschise.

Precauţia extremă se dovedeşte însă a fi foarte scumpă. Potrivit ziarului Financial Times, costul de bază al energiei care urmează să fie livrată în aprilie a urcat brusc cu 18%, cea mai mare creştere înregistrată într-o singură zi, din 2003 încoace. Închiderea reactoarelor trebuie compensată de centralele clasice, pe bază de gaze sau cărbune, combustibili mult mai scumpi. Şi elveţienii au fost impresionaţi de efectele cutremurului japonez. Ei au decis să suspende construcţia a trei noi reactoare şi să le verifice pe cele în funcţiune. Pe de altă parte, francezii sunt mult mai siguri de centralele lor. 80% din energia electrică a Franţei e furnizată de centralele nucleare, dar preşedintele Nicolas Sarkozy spune că nu este necesară oprirea temporară, pentru că acestea sunt extrem de sigure.

Oricum, măsurile de precauţie luate de germani şi elveţieni ar putea însemna, în afară de creşterea preţului electricităţii în Europa, şi un punct de cotitură în istoria energiei nucleare. Preşedintele Agenţiei Internaţionale a Energiei, japonezul Nobuo Tanaka, recunoştea că este posibil ca energia nucleară să nu mai joace, în viitor, un rol atât de important.

În România, energia nucleară pare să aibă o soartă ceva mai bună. Centrala de la Cernavodă este considerată de experţi mult mai sigură decât cea de la Fukushima. Este proiectată să reziste la cele mai puternice cutremure care ar putea avea loc în România, este bazată pe o tehnologie mai puţin periculoasă şi, oricum, e programată să se închidă şi să se răcească în caz de seism. Statul român merge mai departe cu proiectul reactoarelor 3 şi 4, una dintre cele mai mari investiţii din istoria României. Culmea, patru companii s-au retras din proiectul de patru miliarde de euro, ca şi când ar fi prevăzut renumele prost pe care urmau să îl aibă centralele nucleare.