Bac cu ... pierderi mari

Cea mai mică rată de promovabilitate la Bac de după Revoluție are darul de a da apă la moară celor care spun că nu se mai face carte ca pe vremuri. Un sondaj recent indica faptul ca 86% dintre români cred că actualii elevi sunt mai slab pregătiți decât cei din trecut. Însă, după cum arăta bloggerul Cristian Orgonaș de la BusinessDay.ro, în ciuda percepției generale, bugetul alocat învățământului este mult mai mare decât cel de dinainte de 1989.

În cele două decenii dinaintea Revoluției, statul aloca educației, în medie, circa 7% din bugetul anual. După 1990, cifra a crescut pe la 10%. În anii 2006, 2007 și 2008, în plin boom economic, circa 13% din bugetul de stat era alocat învățământului. Doar în 2009 cifra a revenit la 10% din buget. De unde în anii '80-'90 se aloca, în medie, circa un miliard de dolari învățământului, după anul 2000 cifra a crescut rapid, ajungându-se la 7 miliarde de dolari în 2007 și la 8 miliarde în 2008. Mai mult, dacă în anii dinaintea Revoluției, unui elev îi erau alocați circa 200 de dolari pe an, în 2008, cifra s-a înzecit – într-un elev sau student, statul investea 2000 de dolari anual.

La ce bun această investiție? Ziarul Financiar a calculat cam ce înseamnă pentru economie rata de promovabilitate a examenului de bacalaureat sub 50%. Sunt 260 de milioane de euro bani pierduți cu plata profesorilor și achiziția de manuale și mobilier școlar. Apoi, mai puțini elevi cu bacalaureatul luat, înseamnă mai puțini studenți înscriși la facultate. Dacă, la fel ca în anii trecuți, doar jumătate din absolvenții de bacalaureat se înscriu anul acesta la cursurile unei universități, instituțiile de învățământ superior pot pierde circa 80 de milioane de euro.

Pierd universitățile dar ies și bani din consum, având în vedere cheltuielile cu chiria și întreținerea studenților care pleacă dintr-un oraș de provincie într-un mare centru universitar. Mai puțini absolvenți de facultate înseamnă și mai puține taxe la stat, având în vedere că salariul minim pentru cei cu studii superioare este de 1200 de lei brut.

În fine, pentru cei care nu au luat Bac-ul, perspectiva intrării în șomaj este una destul de serioasă, iar statul ar trebui să scoată bani grei pentru plata indemnizațiilor. Dacă toți cei 110.000 de absolvenți de liceu care nu au promovat examenul de bacalaureat intră în șomaj, valorarea cumulată a acestor indemnizații ar ajunge la 40 de milioane de euro. Situația poate fi mai gravă sau mai puțin gravă până la urmă. Însă deocamdată rămâne întrebarea: dacă în educație s-au investit bani și dacă sistemul a fost reformat de peste o sută de ori în ultimii 20 de ani, de ce sunt dezastruoase rezultatele la un examen trecut de mai toată lumea în vremuri mult mai austere?