Asigurarea obligatorie a locuinței

Aproape 6 milioane de proprietari români vor fi pasibili săptămâna viitoare de o amendă între 100 și 500 de lei, dacă nu încheie până atunci polița obligatorie de asigurare a locuinței. Asigurarea obligatorie a fost introdusă pe 15 iulie anul trecut, iar de atunci au fost emise circa 600.000 de polițe, conform datelor societății care gestionează procesul. Potrivit legii, proprietarii aveau un an la dispoziție pentru a-și asigura locuința, dar se pare ca timpul nu a fost suficient. Dacă punem la socoteală și polițele facultative, doar un sfert din cei 8 milioane de proprietari sunt, în acest moment, asigurați.

Într-un an de zile au fost achitate daune în valoare de 80.000 de lei în doar 16 dosare, fiind în curs de soluționare alte 19 solicitări de despăgubire. Un calcul simplu ne arată însă că din cele 600.000 de polițe încheiate s-au strâns deja peste 10 milioane de euro, deci bani ar fi în conturile societății de asigurare pentru a acoperi destul de multe dezastre.

De ce nu se înghesuie lumea să încheie polița de asigurare obligatorie, deși se apropie termenul limită? O explicație ar fi că polița a fost concepută pentru a acoperi doar dezastrele naturale: cutremure, inundații și alunecări de teren. În practică, asigurarea reprezintă un mod mai onest de a despăgubi victimele viiturilor care lovesc an de an România. În loc sa intervină statul să reconstruiască locuințele avariate, intervine societatea de asigurare și plătește despăgubiri celor care au încheiată polița. Dar pentru cei de la oraș, unde nici râurile nu ies din matcă, nici solul nu o ia la vale, avantajele sunt destul de greu de intuit. Cu toate acestea, trei sferturi din numărul polițelor au fost încheiate în mediu urban. Mai mult, în București s-au încheiat 22% din totalul asigurărilor obligatorii, în timp ce în Moldova, regiunea cea mai afectată de inundații, doar 15%.