Aici aflați despre șah
Comentariu de Adela Călugăru
22 Martie 2012, 18:47
Se spune că viaţa este ca un joc de şah şi că fiecare mutare ne oferă un raspuns: etapele ei, lupta cu schimbările, timpul-limită, regele-suflet, „matul” către fericire. Dar vă propun să faceţi cunoştinţă cu jocul de şah dintr-o perspectivă strict informaţională.
Popularitatea şi interesul pentru şah vin tocmai din faptul că este unul dintre cele mai vechi jocuri. Mulţi cercetători susţin că acesta ar proveni din India, asemănându-l cu un joc la fel de vechi, originar din acea zonă numit Chaturanga, care se traduce literar prin expresia “patru divizii ale armatei”. Cu toate acestea, unii cred că originile şahului se află în China secolului 2 i.Hr, iar noţiunea de şah-mat provine de la o expresie persană care s-ar putea traduce prin “regele este învins”.
Odată cu apariţia primului campionat de şah, care a avut loc în anul 1851 la Londra, şahul este apreciat drept un sport, urmând ca în anul 1886 să se desfăşoare primul campionat oficial recunoscut, unde este câștigător Wilhelm Steinitz.
Cei mai mulţi jucători pasionaţi de şah au devenit maeştri la vârste fragede. Jose Capablanca, campion mondial de şah, a început să joace de la vârsta de 4 ani, avându-l ca model pe tatăl său, Anatoli Karpov, care, de asemenea, a învăţat regulile şi mutările de la o vârstă neînsemnată şi a devenit apoi mare maestru şi campion mondial. Cel mai mare titlu care poate fi primit la campionatul de şah este cel de maestru internaţional. Bobby Fischer a primit acest titlu la vârsta de 14 ani, iar Judit Polgar la vârsta de 15 ani.
Știaţi că 47% din campionii mondiali la şah sunt evrei, inclusiv Kasparov şi Bobby Fisher? Sau că cel mai bun şahist-preşedinte e Fidel Castro care în 1966, în câteva meciuri demonstrative, l-a învins pe Bobby Fischer? Există şi poze din timpul meciurilor, dar îmi cam miroase a politică…
Un joc de şah poate dura câteva minute sau ore, în funcţie de calificarea jucătorilor sau, de ce nu, de dispoziţia acestora. Este de necrezut, dar au existat jocuri în care a fost necesară o singură mutare. Unul dintre aceste celebre jocuri este cel dintre Rogoff şi Huber, care a avut loc în 1972, în Iugoslavia. Cel mai lung joc de şah a fost înregistrat în Iugoslavia, în 1989, a implicat 269 de mutări, a durat peste 20 de ore și a fost remiză. Și încă ceva: cea mai lunga partidă posibilă teoretic poate avea 5949 mutări, iar numărul record de mutări efectuate fără să se captureze vreo piesă a fost de 100.
Până una alta, dacă jucaţi, vă doresc inspiraţie, iar dacă vă documentaţi, intraţi în Cişmigiu pentru că zona La Șahişti vă va oferi un real spectacol. În rest, şah mat la tot ce vreţi!