Revista presei locale, 9 noiembrie

Ambulanţele din Mătăsari există doar pe hârtie titreaza cotidianul gorjean Pandurul.

Mătăsari este una din comunele judeţului care, cel puţin pe hârtie, are serviciu de ambulanţă. Dintr-un anumit punct de vedere, îl are şi în realitate, deoarece acolo există atât salvări, cât şi şoferi. Doar că nu există cadre medicale şi astfel că ambulanţele nu pot fi folosite, deoarece este ilegal să transporţi bolnavul fără medic şi asistent.

Monitorul de Neamţ si Roman anunţă un recul dramatic pe piaţa forţei de muncă.

Agenţii economici din tot judetul au raportat către Agentia Judeteană pentru Ocuparea Forţei de Muncă un număr de 88 de posturi vacante.

Este cel mai scăzut nivel al pietei muncii din acest an, iar lucrurile nu se opresc aici. Avînd în vedere situatia foarte grea pe care o traversăm, dar si faptul că vin sărbătorile de iarnă, cererile de angajare vor scădea din ce în ce mai mult.

Jumătate din solicitările de personal vin de la societătile comerciale din municipiul resedintă de judet si comunele limitrofe.

Lansarea rachetei Helen a fost amânată, din nou, de data aceasta pentru intervalul 13-14 noiembrie, când prognozele meteorologice anunţă condiţii favorabile.

Ziarul constantean Cuget Liber mai scrie ca pentru ca lansarea să aibă loc, condiţiile meteo trebuie să se încadreze între anumiţi parametri.

Astfel, acoperirea cu nori a cerului nu trebuie să fie mai mare de 20%, viteza vântului trebuie să fie de cel mult 5m/s, marea trebuie să fie calmă, de gradul doi maximum.

Deoarece racheta va fi urcată la o altitudine de 14.000 metri, de unde se va produce lansarea efectivă, cu ajutorul unui balon solar, cerul trebuie să fie senin pentru că acesta se umflă cu ajutorul razelor soarelui.


Cotidianul sibian Tribuna citează pasaje mari dintr-un articol aparut în ediţia electronică The Telegraph.

Un ziarist britanic a luat ţara de la un capăt la altul, iar impresiile le-a rezumat în reportajul "România: Frumoasa şi Bestia".

Călătoria englezului a început din Timişoara, încoace, spre inima ţării, iar până la Sibiu, n-a avut decât vorbe mari, impresionat de frumuseţea Carpaţilor: "Am trecut pe lângă lanuri aurii de grâu, porumb şi floarea-soarelui şi pe lângă sate unde bătrânii stăteau de vorbă la umbra pomilor. Un bărbat trece cu o căruţă şi salută; vacile şi gâştele sunt mânate spre casă. Este într-adevăr altă ţară, alt timp. Aceasta este Transilvania: pământul de dincolo de păduri. Este cu adevărat un loc frumos, mistic şi magic. Iar Sibiul este unul din cele mai frumoase".

Exista si reversul: "Departe de perlele din Transilvania, Sibiu, Sighişoara şi Braşov, multe zone din România nu sunt atractive. Deşi este în UE, ţara rămâne săracă, iar drumurile desfundate" isi continua articolul ziaristul britanic.

Marele naist Gheorghe Zamfir s-a hotârât să facă un gest nobil acum în pragul sărbătorilor de iarnă.

Artistul îşi va dona cu mare drag naiul cu care a susţinut o serie de concerte în America, în cadrul Galei Umanităţii care va avea loc pe 9 noiembrie, la Cercul Militar Naţional din Bucureşti.

Preţiosul instrument va fi licitat în seara galei, iar banii vor fi folosiţi pentru construcţia unui centru de orfani din Satu Mare scrie Informatia Zilei.

Prima ediţie a Galei Umanităţii este un program care recunoaşte intelectual şi afectiv valoarea omului şi îşi propune să pună în lumină acele fapte de excepţie ale oamenilor, a căror modestie le dă dreptul la recunoştintă, însă a căror conştiintă nu le-a permis să stea deoparte.

Un monument istoric, condamnat la ruină „strigă” după ajutor.

Apelul a fost preluat de Servus Hunedoara. Biserica ortodoxă „Sfântul Nicolae” din satul hunedorean Bârsău, comuna Hărău, deşi face parte din patrimoniul cultural naţional, se află într-o stare avansată de degradare.

Lăcaşul de cult, vechi de aproape cinci sute de ani, prezintă numeroase fisuri şi crăpături în pereţii care s-ar putea prăbuşi în orice moment, iar sătenii care vin să se roage şi să participe la slujbe se tem pentru siguranţa lor.

Primarul localităţii împreună cu preotul paroh spun că au bătut la toate uşile pentru a se interveni în renovarea şi consolidarea bisericii, însă nimeni nu a mişcat niciun deget, primind din toate părţile doar... promisiuni.

Ziarul de Vrancea scrie că în satul Ciorani, din comuna Pufesti, fostul magazin sătesc a fost transformat în gradiniţă cu program normal.

Acum copiii au grupuri sanitare în interior, apa calda, centrala termică noua, parchet, geamuri termopan, acoperis nou.

Bolnavii cronici clujeni vor protesta, astăzi, la Bucureşti faţă de situaţia gravă din sistemul de sănătate. Ei vor ca Guvernul să acorde Sănătăţii 6% din Produsul Intern Brut (PIB).

50 de bolnavi de diabet clujeni vor participa, astăzi, în Bucureşti la un miting organizat de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România aflam din Ziua de Cluj.

Diabeticii nu îşi mai găsesc insulina care pentru ei e vitală, iar transplantaţii nu îşi găsesc imunosupresoarele (medicamente care scad riscul de respingere a organelor transplantate de organismul unei persoane – n.red.)”, a explicat preşedintele COPAC.

Farmaciştii fac profit de pe urma virusului AH1N1 constata reporterii de la Gazeta de Sud.

Cele mai ieftine măşti pot fi achiziţionate de la depozitele de materiale sanitare contra sumei de 5 bani.

Majoritatea patronilor de farmacii din Gorj înmulţesc cu zece când fixează preţul de raft, însă acelaşi produs a ajuns să fie vândut către instituţii finanţate de la bugetul statului, cum ar fi cele din sistemul de justiţie, contra sumei de 1,5 lei.

La Slatina va fi lansat un program împotriva dependenţei de calculator, informeaza Gazeta de Olt.

Casa de Cultură a Sindicatelor din Slatina va găzdui maine lansarea proiectului „Fă-ţi prieteni reali nu doar virtuali“, organizat de Centrul Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO) România în 35 de oraşe ale ţării.

Proiectul propune, printre altele, petrecerea timpului liber în tabere şi vacanţe, cu prieteni reali şi nu virtuali, jocuri interactive reale, socializare sau informarea asupra drepturilor şi obligaţiilor tânărului cetăţean european.

Informaţia de Severin scrie despre un monument natural afectat de infiltratii.

Comuna Ponoarele din judeţul Mehedinţi se poate lăuda cu câteva fenomene carstice pe cât de rare, pe atât de interesante.

Unul dintre ele este chiar Podul lui Dumnezeu. Podul natural de la Ponoarele este al doilea ca mărime din Europa (60 m lungime şi 9,7 m lăţime) şi singurul pe care se poate circula, pe deasupra sa trecând şoseaua Baia de Aramă - Băile Herculane. Zilele acestea, ploile au dat de furcă structurii vestitului pod.

Blocuri de piatră s-au desprins din pereţii vestigiului afectând structura de rezistenţă. Pentru a preîntâmpina o degradare masivă a podului, autorităţile au decis restricţionarea circulaţiei în zonă a autovehiculelor de mare tonaj.

Evenimentul regional al Moldovei prezinta in editia de astazi un vraci.

În judeţul Suceava, la cîteva sate există un "tomnitor" de oase. Adică un om care îţi pune oasele la loc cînd se scrîntesc. Mai toţi sucevenii ştiu din copilărie, au auzit, cunosc pe cineva sau chiar ei au trecut prin mîinile unor astfel de vraci.

Cei mai mulţi au primit meşteşugul tomnirii oaselor de la bunicii lor, odată cu talentul de a vedea cu degetele orice strîmbătură de sub piele. Doar cu ştiinţă, fără har de la Dumnezeu, nu faci mare lucru.

Elena Motrescu din satul sucevean Laura are 52 de ani şi a furat "meseria" de tomnitor de la mama sa, pe cînd avea 10 ani. Dintre cei şase copii ai familiei, doar ea a deprins îndeletnicirea.

Femeia are anumite tabieturi. Nu lucrează decît cu untură de casă pentru că nu intră în piele devreme şi astfel se poate masa îndelung. Alte creme sau alifii nu foloseşte.

Femeia nu ştie de ce anume sucul de varză are un formidabil efect de refacere asupra tendoanelor, articulaţiilor şi muşchilor, dar a văzut de-a lungul vieţii că face minuni şi-l recomandă întotdeauna.