Revista presei locale 6 martie
Blocurile ANL din Craiova au ieşit cam „şifonate“ din iarnă; Gospodinele au posibilitatea să cumpere măcinici vrac; Gaura neagră de la Herghelia Mangalia.
06 Martie 2012, 04:31
Telegraful de Prahova scrie că apropiata zi a Sfinţilor Mucenici a aglomerat cea mai mare piaţă a Ploieştiului. Anul acesta, gospodinele au posibilitatea să cumpere măcinici vrac. Singura problemă este că nucile, nelipsite în prepararea mucenicilor, s-au scumpit peste măsură: 25 de lei/kilogram.
Blocurile ANL din Potelu - Craiova au ieşit cam „şifonate“ din iarnă, deşi li s-a încheiat perioada de garanţie doar de un an, doi, semnalează Gazeta de Sud. Cel mai mult s-au degradat ultimele blocuri date în folosinţă, care au fost şi cel mai prost construite, după cum spun locatarii. Aici, jgheaburile şi burlanele pentru apa pluvială s-au desprins de la streaşină, lăsând apa să se prelingă pe clădiri şi, mai rău, în podul blocurilor. Nici acoperişul nu „o duce“ prea bine, întrucât multe ţigle s-au desprins cu zăpadă cu tot şi au căzut.
În urma retrocedării terenurilor Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni, unitatea a rămas fără pepinieră, aşa că nu mai poate furniza material genetic pentru fermieri, anunta Evenimentul. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni a fost înfiinţată în 1939, ani la rând a fost o instituţie de excepţie, cu rezultate cunoscute în toată ţara şi peste hotare.
Herghelia Mangalia nu mai este, clar, ceea ce era în urmă cu zeci de ani. Pepinieră de pur sânge arabi, odată una dintre cele mai mari, cunoscute şi apreciate din sud - estul Europei, a devenit o „problemă“ de care Direcţia Silvică Constanţa de abia aşteaptă să scape. Cotidianul Cuget Liber precizeaza ca doar anul trecut, herghelia a generat pierderi de 1,1 milioane lei, pierderi de care Direcţia Silvică ar vrea să se debaraseze. În prezent, la Herghelia Mangalia mai sunt 330 de cai pur sânge arab şi câţiva semigrei, la care se adaugă şi opt ponei, atracţia pentru cei mici.
Tinerii clujeni admişi la studii de doctorat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) se plâng de întârzieri mari ale acestor sume, fiind nevoiţi să apeleze la părinţi sau să îşi caute de lucru. Oficialii universităţilor acuză greutăţile financiare pe care le implică plata acestor finanţări, iar Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a contractat chiar un credit bancar în acest sens, citim in Ziua.