Revista presei locale - 4 0ctombrie

24 de sătmăreni au fost premiaţi cu aur la Festivalul Palincii, aflăm din Informatia Zilei.

Toate cele 133 de probe au obţinut diplome, întrunind punctajele prevăzute în literatura de specialitate pentru aur, argint şi bronz. Competiţia a fost deosebit de strânsă. Au realizat punctajul aferent diplomei de aur 24 de probe. Marele aur a revenit lui Alexandru Corniş, care a inscris in competiţie o probă de palincă de mere, din anul 1990. Aşa cum au subliniat membrii juriului, palinca şi-a păstrat calităţile şi aroma fructului vreme de 20 de ani.

Ploieştenii s-au înghesuit la târgul de toamnă să deguste, nu să cumpere !

Deşi oferta celor 57 de producători agricoli şi a celor 13 societăţi comerciale care şi-au expus spre vânzare produsele specifice acestei perioade, la "Târgul de toamnă" din Ploieşti, a fost una bogatş, puţini ploieşteni au şi cumparat legume, fructe sau pastramă, din cauza preţurilor considerate de mulţi deosebit de ridicate si asemănatoare celor de pe platoul Halelor Centrale din oraş. Concluzia reporterilor de la Ziarul Prahova : singurele produse căutate au fost mustul, vinul şi pastrama de oaie. Degustarea a fost principala ocupaţie a celor aflaţi printre tarabe, iar caţiva au facut rost, astfel, de singura masa caldş din acea zi, primind gratuit, de la cei caţiva vânzştori mai miloşi, fie un cârnat, fie un mic la grştar.

Producţia de struguri, în judeţul Constanţa, a fost dezastruoasă anul acesta, de cel puţin două ori mai mică în comparaţie cu anii trecuţi, semnaleaza Cuget Liber.

Agricultura constănţeană a „pus-o de mămăligă”, în toate sensurile. Majoritatea culturilor au fost sub aşteptări şi prognoze, porumbul fiind singurul care a spălat onoarea agricultorilor din judeţ. Din păcate, puţini au mizat pe cultivarea cucuruzului, cei mai mulţi mergând pe mâna grâului şi a rapiţei.

O campanie pentru prevenirea abandonului şcolar se va derula în municipiul Hunedoara pe o perioadă de trei ani.

Intitulată „Descoperă”, campania este derulată de Asociaţia nonprofit „Apac” din Hunedoara şi face parte dintr-un proiect finanţat de Uniunea Europeană. Cotidianul Servus precizeaza ca asociaţia se află în etapa de identificare şi selectare a grupului-ţintă ce urmează a fi format din 60 de copii dezavantajaţi, cu vârste între 8 şi 16 ani, aflaţi în situaţie de risc de abandon şcolar.

Zeci de elevi ai Şcolii nr. 9 „Alexandra Nechita” din Vaslui fac zilnic naveta pentru a ajunge în oraş la cursuri. Micuţii se trezesc cu noaptea în cap pentru a nu întârzia la şcoală. Fac naveta zi de zi, de la kilometri distanţă. Au un singur gând: să înveţe bine. Chiar dacă le este foarte greu, micii călători spun că s-au obişnuit cu acest program. Evenimentul regional al Moldovei mai scrie ca pe lângă cei care fac naveta fiindcă doresc să înveţe la şcoli mai bune de laoraş, în Vaslui există sute de copii care merg pe jos kilometriîntregi, indiferent de vreme. Ministerul Educaţiei nu a trimis nici acum microbuzele şcolare.

O braşoveancă vorbeşte şi scrie invers!

Transilvania Expres o prezinta pe Andreea Adiaconiţei care a ajuns la performanţa ca, la vârsta de 22 de ani, să poată întoarce cuvintele care alcătuiesc propoziţii întregi, auzindu-le o singură dată. În prezent, tânăra îi uimeşte şi încântă pe oamenii care trec pragul cafenelei unde lucrează, dar speră ca, odată şi odată, să poată obţine mai mult de pe urma acestui mod special de a vorbi şi de a scrie.

Informaţia de Severin anunţă că timp de două săptămâni, vizitatorii Muzeului Regiunii Porţilor de Fier vor fi întâmpinaţi de o colecţie impresionantă de fluturi, expoziţia fiind organizată cu ocazia Zilei Mondiale a Habitatului.

De-a lungul timpului, secţia de Ştiinţe ale Naturii din cadrul muzeului severinean, a intrat în posesia a numeroase exemplare de insecte, în prezent deţinând 7780 de piese. Un sfert din acestea sunt fluturi, iar cel mai captivant şi preţios exemplar este fluturele coadă de rândunică.

Cei de la Google au desenat autostrăzile din România aşa cum ar fi trebuit ele să fie în octombrie 2010.

Colegii de la Ziua de Cluj au accesat Google Maps. Aici România este plină de tronsoane de autostradă. Numai Autostrada Transilvania se arată, pe harta celor de la Google, mult mai lungă decât este în fapt. Ea se întinde de la Gilău până dincolo de Luduş, aşa cum ar fi trebuit să fie, conform termenelor convenite de guvern cu constructorii. De fapt, autostrada este dată în folosinţă deocamdată numai până la Turda. Un alt tronson circulabil doar pe internet este în zona Surplacu de Barcău, aproape de graniţa cu Ungaria. De asemenea, pe Google Maps, Autostrada Soarelui este finalizată.

În timp ce câinii comunitari sunt adoptaţi de străini, craiovenii au ajuns să îşi abandoneze până şi animalele de rasă.

Acestea îngroaşă rândurile patrupedelor fără stăpân de pe străzile Băniei, citim in Gazeta de Sud. Din Craiova pleacă spre adopţie, în străinătate, mai mulţi câini decât îşi găsesc un stăpân pe plan local. Frecvent se fac adopţii în Olanda, Elveţia, Austria, Germania. Peste hotare, adopţia este privită altfel, este un gest făcut pentru binele respectivului patruped, tocmai de aceea au fost adoptaţi căţei fără picioare, fără ochi sau cu epilepsie. Sa nu uitam ca 4 octombrie a fost aleasă în 1931 drept Ziua Internaţională a Animalelor, care a fost pusă sub patronajul Sfântului Francisc din Assisi, protectorul animalelor.