Revista presei locale, 29 decembrie

Statul nu va mai plăti renta viageră agricultorilor, informează Ziarul de Vrancea. Odata cu prima zi a lui 2010 nu se vor mai primi dosare din partea celor interesaţi să primească un astfel de sprijin. Peste 2.500 de vrânceni vor beneficia în continuare de rentă. Începând cu 1 ianuarie 2010, Oficiul Naţional de Rentă Viageră Agricolă (ONRVA) nu mai poate acorda ajutoare de stat care să nu fie conforme cu cele aprobate de Uniunea Europeană, întrucât a expirat perioada pentru care aceste subvenţii au fost acordate ţării noastre. Pentru persoanele care sunt deja cuprinse în sistem mecanismul de vizare a carnetelor de rentier, precum şi plata acestora, se va derula ca şi până acum, conform legii.

Gazeta de Sud o prezintă pe mama cu 15 copii. Ce dă Dumnezeu este mereu binevenit în familia Giugelea din comuna gorjeană Băleşti. Cornelia Giugelea a dat naştere de-a lungul anilor la 15 copii, ultimul venind pe lume chiar în Ajunul Crăciunului. Bucuria naşterii micuţului le-a umplut sufletele celor 16 membri ai uneia dintre cele mai numeroase familii din judeţ. Mama spune:” Nu sunt mulţi bani, însă nu ne plângem niciodată, ne vom descurca. Muncim cu toţii, de la cel mai mic, până la cel mai mare. Avem vite şi o grădină - ne descurcăm noi să nu murim de foame, să crească toţi copiii mari, să facă şcoli şi să se ducă, mai târziu, la casele lor. Sunt descurcăreţi, chiar dacă sunt micuţi. Cei care sunt la şcoală învaţă bine, au note mari şi se ajută unii pe alţii atât la lecţii, cât şi la munca pe care o au de făcut în gospodărie“.

Monitorul de Neamt si Roman prezintă altfel nelipsitul ingredient: sarea. Deszăpezirea făcută de societatea primăriei în Piatra Neamt nu s-a ridicat la nivelul asteptărilor pietrenilor dar nici chiar ale specialistilor implicati în actiunea de curătare a străzilor iar motivul a fost reteta de material antiderapant. Mai concret, sarea s-a dovedit a fi elementul cheie care a lipsit din reteta respectivă ceea ce a făcut ca zăpada si gheata să rămînă în continuare pe străzi. Specialistii au ajuns la concluzia că materialul folosit pînă acum, în conditii de ninsori abundente si geruri mari, nu a fost atît de eficient pe cît se asteptau si astfel au decis să modifice reteta pentru a fi si mai eficientă actiunea de curătare a străzilor.


Citim în Evenimentul regional al Moldovei că ninsoarea a pus din nou autorităţile la treabă. Ieri, pe 10 drumuri din judeţul Iaşi se circula cu dificultate: Lespezi-Vînători, Lespezi-Sireţel, Cotnari-Belceşti, Coarnele Caprei-Focuri, Blăgeşti-Vînători, Iaşi-Ţibăneşti, Mădîrjac-Lungani-Sineşti, Iaşi-Movileni, precum şi drumurile din comunele Vînători şi Scînteia.


În pofida lipsei ninsorilor, la finele săptămânii trecute autorităţile comunei Drăguş au inaugurat o pârtie de schi. Aceasta este situată la poalele Munţilor Făgăraş şi are dimensiunile pârtiei Bradul din Poiana Braşov. Pârtia de la Drăguş este dotată cu un teleschi, tunuri de zăpadă artificială, o instalaţie de iluminat nocturn şi un centru de închirieri de schiuri. Transilvania Expres precizează că astfel comuna Drăguş ar putea fi un adevărat concurent pentru staţiunile de pe Valea Prahovei şi cele din zona Bran-Moeciu. Prin deschiderea acestui obiectiv, edilii speră ca alături de Mănăstirea Sâmbăta de Sus şi munţii Făgăraş, localitatea să devină o atracţie turistică complexă.

Cotidianul Pandurul scrie despre Revelionul persoanelor mai puţin ajutate de soartă. Peste 100 de persoane defavorizate din Târgu Jiu vor participă la Revelionul Solidarităţii organizat de Primărie. Aceste persoane provin din rândul tinerilor orfani care au depăşit vârsta de 18 ani şi au părăsit sistemul de protecţie a copilului. De asemenea, acest eveniment este dedicat şi familiilor cu venituri reduse. La cumpăna dintre ani persoanele defavorizate vor avea parte de o masă festivă şi o serie de surprize.


Un costum popular oşenesc costă cât o maşină- titreaza Informaţia Zilei Satu Mare. În satele din zona Oaşului, tinerii care sunt plecaţi la lucru în străinătate se întorc de obicei acasă cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Pentru ei aceste sărbători sunt şi un bun prilej pentru a se îmbrăca în hainele populare care sunt vestite în toată ţara. Un astfel de costum ajunge să coste până la 2.500 de euro, o sumă din care mulţi şi-ar putea cumpăra o maşină bună sau chiar 20 de costume de haine de prima clasă. În opinia tinerilor întâlniţi, procurarea costumului merită banii, pentru că în Târşolţ este un obicei ca băieţii să se îmbrace de sărbători în straie populare. Cea mai scumpă dintre toate componentele costumului este “cămeşa”, dar scumpe sunt şi pălăriile cu pană, precum şi pantalonii. Sigur că şi costumele populare ale fetelor costă bani mulţi, dar pentru majoritatea celor care locuiesc în Târşolţ banii nu sunt chiar o mare problemă, întrucât poate că nu există familie din care unul sau doi să nu fie plecaţi la lucru în străinătate.