Revista presei locale 28 martie

Colegii de la Cuget Liber scriu iarasi despre istoria ciuruita a Constantei. Clădiri istorice ce ar trebui conservate şi protejate stau să cadă. Nimeni nu le dă jos, dar nici nu le repară. Autorităţile se fac că nu văd cum Peninsula zace desfigurată. Chiar lângă Lupoaica inaugurată recent cu mult tam-tam, se află un imobil părăsit, într-o stare avansată de degradare.
Flancată de Muzeul de Artă Populară şi statuia cu Romulus şi Remus, clădirea sare în ochi oricărui trecător. Nu atrage atenţia prin cât este de frumoasă, ci cât este de urâtă. Hidoasă, de-a dreptul. Şi mai ales periculoasă. La parter nu mai are uşi, ferestre, ziduri exterioare. Numai câteva grinzi mai sprijină etajul şi mansarda. Pereţii interiori sunt şi ei dărâmaţi, în mare parte. Nişte copilaşi se joacă fericiţi de-a v-aţi ascunselea, fără să se gândească vreo clipă că orice bucată de tencuială ori cărămidă desprinsă ar putea să-i rănească sau chiar să-i ucidă pe loc.

Mulţi craioveni care locuiesc la bloc au renunţat la apa caldă primită din sistemul centralizat, instalându-şi boilere electrice atât la baie, cât şi la bucătărie. Explicatia o gasim in Gazeta de Sud. La mai toate blocurile din Craiova se aşteaptă zeci de minute bune până când apa caldă curge la robinet. În aceste zeci de minute, apa care ajunge în locuinţe este rece, dar apometrul înregistrează consum de apă caldă, iar locatarul o plăteşte ca atare.

Din Monitorul de Neamt am aflat ca mărtisoarele practice le înlocuiesc pe cele simbolice. Vînzătorii ambulanti încearcă să fie în ton cu pretentiile clientilor si comercializează pietre semipretioase, de tipul ametistului sau quartzului. Ceva mai căutate sînt acele mărtisoare handmade la care realizatorii muncesc cîteva luni bune.

In ziarul cu acelasi nume citim ca Fundaţia „Transilvania Expres” va lan­sa pe 1 martie unul dintre cele mai am­bi­ţioase proiecte civice, care vizează res­ponsabilizarea socială a cetăţenilor şi transformarea municipiului Braşov într-un punct de atracţie turistică, la ni­vel internaţional. Astfel, proiectul pro­pu­ne transformarea oraşului, în de­cur­sul următorilor trei ani, într-o adevărată capitală internaţională a magnoliilor. Spaţiile verzi publice, arterele prin­ci­pa­le şi zonele de atracţie turistică ale ora­şului vor fi populate cu 20.000 de arbuşti de magnolie, proveniţi din cele 265 de specii existente în lume.