Revista presei locale, 28 aprilie

Pe lângă lucrările de asfaltare care se află în plină desfăşurare pe drumul judeţean Sibiu – Agnita, unde sunt turnaţi primii kilometri de asfalt, un alt lucru bun este faptul că viaductele situate pe acest tronson încep să capete contur, citim în Tribuna Sibiu. Cu toate că ploile şi vremea rea din ultimele săptămâni au făcut să existe întârzieri notabile, lucrurile încep să se mişte în bine, astfel că unele viaducte au deja montate grinzile transversale. Până luni după–amiază, au fost atacate 9 din cele 13 poduri situate pe DJ Sibiu – Agnita.

Administraţia Bazinală Apele Dobrogea Litoral a desfăşurat, ieri, cea de-a doua etapă a licitaţiei pentru închirierea plajelor, fiind disputate sectoarele Mamaia I, Mamaia II şi Eforie Nord, informează cotidianul Cuget Liber. Majoritatea celor care au participat la licitaţia de ieri s-au arătat dezamăgiţi de procedurile greoaie, dar şi de întârzierea cu care se organizează închirierea plajelor. Problema şi mai mare este că, pentru multe sectoare de plajă, licitaţia a fost reprogramată pentru că fie nu au existat cel puţin două oferte, fie ofertele nu au fost eligibile.

Proiectul de 54 de milioane de lei pentru amenajarea parcurilor şi grădinilor publice din Craiova a îngheţat, scrie Gazeta de Sud. Expertizele şi proiectele depuse la primărie nu au primit notă de trecere, în ciuda prelungirii termenelor de ofertare. Proiectarea unor lucrări care vizează intervenţii peisagistice şi utilitare inclusiv în Parcul „Nicolae Romanescu“, al cărui proiect iniţial a fost premiat cu aur la Paris, s-a dovedit o provocare încă de la început, potenţialii candidaţi solicitând o bibliotecă de clarificări după ce au vizitat amplasamentele. Pe scurt: Nici o ofertă de proiectare a lucrărilor de reamenajare a parcurilor Craiovei nu a fost acceptată.


De vineri, 30 aprilie, se redeschide Complexul Turistic „Băile Daco - Romane” de la Geoagiu – Băi, anunţă Servus Hunedoara. Vizitatorii, pe lângă locaţiile deja cunoscute, vor mai găsi, la ”Băile Daco - Romane”, o pizzerie - restaurant, jocuri de apă şi un topogan, la bazinul mic, precum şi un nou loc de joacă pentru copii.

După Serviciul de Gospodărire a Apelor, şi Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Braşov avertizează că apa pe care braşovenii o consideră pură şi sănătoasă este infestată, semnalează Transilvania Expres. Sute de braşoveni merg zilnic la izvoarele din Şchei, de sub Tâmpa şi de la Iepure pentru a se alimenta cu apă pentru băut. Nu de azi, de ieri, ci de zeci de ani. Ei cred că apa de izvor este cea mai pură şi beau zilnic de aici, însă specialiştii îi avertizează că lucrurile nu sunt chiar aşa, ci din contră izvoarele conţin agenţi patogeni periculoşi pentru sănătatea lor. Iar avertismentul a fost repetat ieri de către medicii epidemiologi de la Direcţia de Sănătate Publică Braşov, când au sosit rezultatele analizelor de laborator.

Evenimentul regional al Moldovei scrie că staţiunile balneare au fost uitate de autorităţi. Din articolul care prezintă mai multe oportunităţi ratate, am ales cazul unităţii de la Ghermăneşti. Timp de mulţi ani, vasluienii au mers la tratament la spitalul din localitatea Ghermăneşti, din comuna Drânceni. Unitatea a fost construită în 1912, când au fost descoperite puţuri cu ape sulfuroase, clorurate, iodo-bromurate, sodice-magneziene, folosite în tratarea multor afecţiuni. Primii care au profitat de cele cinci izvoare au fost sătenii din comuna Drânceni. Regele Carol I a fost cel care a decis că acest potenţial trebuie valorificat şi a construit spitalul, care îi poartă numele. De-a lungul anilor, mii şi mii de vasluieni, dar nu numai, au urmat tratamente aici. În 1999, în urma unor studii, s-a constatat că, din punct de vedere calitativ, apele minerale de la Ghermăneşti sunt superioare celor de la Băile Herculane. S-a constatat şi… atât. Spitalul a fost închis, iar conducerea Consiliului Judeţean se zbate să găsească fondurile necesare reabilitării.

Clujenii fac bani din depozitarea dosarelor- titrează Ziua. Arhivele Naţionale Cluj ar trebui să preia documentele emise de către companii, însă instituţia nu a făcut acest lucru din lipsă de spaţiu şi de personal. In oras apar alternative la stocarea arhivelor pentru instituţii şi companii în perspectiva liberalizării acestui serviciu. Volumul mare de documente care necesită arhivare pentru mai mulţi ani a determinat mai multe iniţiative private. Proprietarii afacerilor de acest gen spun că piaţa este în formare, iar clienţii trebuie educaţi.